Update Război Rusia - Ucraina, ziua 141 LIVE TEXT. Zelenski a cerut înființarea unui tribunal special pentru anchetarea crimelor de război comise de ruși

• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 1-50, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 51 - 110, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 111 - prezent, aici

UPDATE 21:00. Ucraina va crea o comisie pentru monitorizarea armelor primite de la aliați

Şeful cancelariei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak, a propus joi crearea unei comisii speciale pentru a contribui la monitorizarea armelor primite de Kiev de la aliaţii externi, relatează Reuters.

Oficialul ucrainean a lansat această propunere după ce din străinătate au venit semnale de îngrijorare în sensul că unele din aceste arme ar putea fi interceptate de infractori şi vândute apoi în afara Ucrainei pe piaţa neagră.

După invazia rusă începută în 24 februarie, Kievul a primit de la aliaţii săi arme din ce în ce mai sofisticate, inclusiv sistemul avansat HIMARS de rachete de artilerie de înaltă mobilitate, de fabricaţie americană.

Cotidianul Financial Times a relatat zilele trecute, citând oficiali occidentali, că statele NATO şi UE ar dori o mai bună "trasabilitate" privind armele livrate Ucrainei.

"Aş vrea să sugerez că deputaţii au în vedere o idee importantă, şi anume crearea unei Comisii temporare speciale, care se va ocupa de pregătirea şi analizarea problemelor legate de controlul asupra folosirii armelor primite de la partenerii noştri", a scris Yermak pe reţeaua de mesagerie online Telegram.

"Toate armele occidentale primite sunt înregistrate şi trimise pe front. Totul este clar controlat şi acum acest proces va deveni şi mai transparent", a asigurat acesta, potrivit AGERPRES.

Oficialul ucrainean nu a dat prea multe detalii despre comisia evocată, dar a ţinut să precizeze că va reprezenta "un model optim de control parlamentar asupra utilizării armelor".

UPDATE 20:00. Arestări după atacul cu rachete din Vinița

Zeci de persoane au fost reţinute, joi, de autorităţile ucrainene, în urma atacului cu rachete din centrul oraşului Viniţa, a declarat ministrul de Interne Denis Monastirski.

Potrivit acestuia, ancheta în acest caz a fost preluată de serviciile de securitate ucrainene, care colaborează cu Poliţia şi Procuratura, pentru a stabili dacă armata rusă a primit informaţii de la eventuali colaboratori aflaţi pe teritoriul oraşului Viniţa.

UPDATE 19:35. Zelenski cere un tribunal special pentru a judeca crimele de război

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut joi crearea unui tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse în ţara sa, transmite AFP. Liderul de la Kiev s-a adresat prin videoconferinţă unei reuniuni juridice internaţionale privind crimele de război comise în Ucraina.

"Instituţiile judiciare actuale nu îi pot aduce în faţa instanţei pe toţi cei vinovaţi. Prin urmare, este necesar un tribunal special pentru judecarea crimelor agresiunii ruse împotriva Ucrainei", a spus Zelenski.

Autorităţi judiciare din întreaga Europă s-au reunit joi la Haga, în cadrul Conferinţei pentru Răspunderea privind Ucraina, pentru a coordona anchetarea atrocităţilor comise după invadarea acestei ţări de către forţele ruse.

Evenimentul a fost organizat de Curtea Penală Internaţională (CPI), Comisia Europeană şi Ţările de Jos, iar printre participanţi s-au aflat procurorul Karim Khan de la CPI, comisarul european pentru justiţie Didier Reynders, procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, şi reprezentanta specială a secretarului general al ONU în domeniul violenţelor sexuale din cadrul conflictelor, Pramila Patten.

Cu acordul a 43 de state, Khan a deschis în martie o anchetă privind posibilele crime de război din Ucraina. CPI nu poate însă judeca infracţiunea de agresiune dacă ţara vizată nu este semnatară a Statutului de la Roma - situaţie în care se află atât Rusia, cât şi Ucraina.

De aceea, ideea unui tribunal special este "foarte valabilă", a apreciat joi ministrul olandez de externe, Wopke Hoekstra. "Cred că problema merită studiată", le-a declarat el jurnaliştilor, la finalul conferinţei.

Hoekstra, Khan şi Reynders au reamintit nevoia de cooperare pentru justiţie. Până acum, 14 state europene au deschis propriile dosare privind crimele din Ucraina. A fost înfiinţată şi o echipă europeană comună.

Conferinţa a determinat mai multe state să finanţeze suplimentar CPI pentru ancheta în discuţie şi pentru trimiterea unor experţi în Ucraina, a anunţat ministrul olandez.

Rusia a dezminţit toate acuzaţiile referitoare la abuzuri comise de militarii trimişi în Ucraina, cum ar fi bombardarea civililor, execuţiile extrajudiciare sau violurile şi susţine că ucrainenii sunt cei vinovaţi de crime de război.

Conform ONU, războiul declanşat de Rusia a costat până acum aproape 5.000 de vieţi, iar printre cei ucişi sunt peste 300 de copii. Organizaţia recunoaşte însă că în afara bilanţului confirmat sunt probabil mult mai multe victime.

UPDATE 17:50. 21 de morți în urma atacului cu rachete din Vinița

Cel puţin 21 de persoane, dintre care trei copii, şi-au pierdut viaţa, joi, în urma unui atac cu rachete lansat de armata rusă asupra centrului oraşului ucrainean Viniţa, a declarat ministrul de Interne Denis Monastirski.

Potrivit acestuia, alte 90 de persoane au fost rănite, iar peste 40 sunt date dispărute, transmite AGERPRES.

UPDATE 16:40. Macron a avertizat francezii că războiul din Ucraina va dura

Preşedintele francez Emmanuel Macron a avertizat joi că războiul din Ucraina ''va dura'' şi că francezii trebuie să se pregătească pentru întreruperea totală a livrărilor de gaz rusesc, de care Moscova se foloseşte ca de o ''armă de război", informează AFP.

"Trebuie să ne pregătim cu toţii pentru aceea că războiul va dura. Vara şi începutul toamnei vor fi, fără îndoială, foarte dure", a declarat şeful statului francez, în primul său interviu televizat din cel de-al doilea mandat al său, cu ocazia Zilei Naţionale a Franţei.

În condiţiile în care războiul din Ucraina afectează creşterea economică şi alimentează o explozie a preţurilor energiei şi produselor alimentare, "trebuie să ne pregătim să ne descurcăm fără gazul rusesc", a atenţionat Macron, anunţând că statul francez va elabora un "plan de sobrietate" energetică, potrivit AGERPRES.

Mai devreme în timpul zile de joi, preşedintele Macron a asistat sub un soare strălucitor la parada militară de 14 iulie, într-un context strategic marcat de revenirea războiului în Europa.

În total, circa 6.300 de persoane au mărşăluit în acest an în faţa unei mulţimi adunate de-a lungul traseului. Spectacolul a mobilizat 64 de avioane, o dronă, 25 de elicoptere, 200 de cai şi 181 de vehicule motorizate.

UPDATE 13:55 Cel puţin 18 morţi, inclusiv un copil, şi 25 de răniţi la Viniţa, în centrul Ucrainei, într-un atac rus cu trei rachete

Cel puţin 18 persoane au murit şi alte 30 au fost rănite, în urma unui atac cu rachete care a fost lansat, joi, de armata rusă asupra unei clădiri din zona centrală a oraşului Viniţa, informează autorităţile locale, citate de Agerpres. Rachetele au vizat Casa Ofiţerilor, dar au lovit şi mai multe clădiri rezidenţiale. De asemenea, zeci de maşini parcate în zonă au fost cuprinse de flăcări. Atacul a avut loc în jurul orei 11:00. Numeroase echipe de salvare acţionează la faţa locului. Circulaţia în zonă a fost închisă.

UPDATE 12:55 Bombardamente in Harkov şi Viniţa

Ruşii au bombardat din nou Harkovul. Guvernatorul regiunii a declarat că ţinta a fost infrastructura locală şi nu s-au înregistrat victime. În schimb, două persoane au fost rănite în urma atacurilor din Sloviansk. Explozii s-au auzit şi în oraşul Viniţa din centrul Ucrainei. Rachetele ar fi lovit centrul oraşului, iar primarul a declarat pentru Ukrainska Pravda că există victime, fără a da un număr exact.

UPDATE 09:30 Bombardamente în Nikolaev

Armata rusă a anunţat că a bombardat oraşul Nikolaev, iar echipele de salvare intervin la faţa locului a informat primarul Oleksandr Sienkovych pe canalul său de Telegram. Bombardamentul ar fi avut loc în jurul orei 04:25. Nu se cunoaşte deocamdată numărul victimelor sau al răniţilor.

Turcia anunță un acord la discuțiile menite să restabilească exporturile de cereale ucrainene

Turcia a anunțat miercuri un acord cu Ucraina, Rusia și Națiunile Unite, care vizează reluarea exporturilor de cereale ucrainene blocate de Rusia, ridicând perspectivele de a pune capăt unui impas care a expus milioane de oameni la riscul de a muri de foame. Ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, a declarat că acordul va fi semnat atunci când părțile se vor întâlni din nou săptămâna viitoare și include controale comune pentru verificarea cerealelor în porturi și asigurarea de către Turcia a siguranței rutelor de export de cereale ucrainene pe Marea Neagră, anunță Reuters, citat de Mediafax.

Turcia va înființa, de asemenea, un centru de coordonare cu Ucraina, Rusia și Națiunile Unite pentru exporturile de cereale, a spus el. Ucraina, care a fost invadată de Rusia în februarie în ceea ce a devenit cel mai mare conflict din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial, a declarat anterior că un acord pare să fie la doar "doi pași distanță", în timp ce Turcia a găzduit discuțiile cvadripartite la Istanbul. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că a fost făcut un "pas înainte" în vederea relansării exporturilor de cereale ucrainene, dar a avertizat că "va fi nevoie acum de mai multă muncă tehnică pentru a materializa progresul de astăzi".

"Astăzi este un pas important și substanțial, un pas pe drumul către un acord cuprinzător". Ucraina și Rusia au arătat că pot discuta, dar "pentru pace mai avem încă un drum lung de parcurs", a declarat el reporterilor la New York. Nu a existat niciun comentariu imediat din partea Ucrainei sau a Rusiei, ambele fiind printre cei mai mari exportatori de cereale din lume. Agenția rusă de știri Interfax l-a citat miercuri pe Piotr Ilici, șeful departamentului pentru organizații internaționale din cadrul Ministerului rus de Externe, care a declarat că Rusia dorește să controleze și să inspecteze ea însăși navele pentru a exclude contrabanda cu arme.

Zelenski, după ce separatiştii din Doneţk au spus că au fost recunoscuţi ca “stat” de Coreea de Nord: Vom reacţiona foarte dur la toate nivelurile

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, într-un nou discurs, că va exista o reacţie foarte dură “la toate nivelurile” din partea Ucrainei, după ce separatiştii din Doneţk au spus că au fost recunoscuţi ca stat de Coreea de Nord, notează news.ro. “Am participat la conferinţa “Asian Leadership”, care are loc în fiecare an la Seul, caşitala Coreei de Sud. Este una dintre platformele care atrag atenţia întregii regiuni. Şi este important pentru Ucraina ca interesele şi valorile noastre să fie auzite în toată lumea, în special în ţări importante din Asia. Le-am mulţumit pentru susţinerea lor şi am cerut o opoziţie mai activă faţă de tacticile de teroare ale Rusiei.

Şi ce ironie diabolică: astăzi reprezentanţii structurilor de ocupaţie din Doneţk au anunţat că au fost, după cum spun ei, recunoscuţi de Coreea de Nord. Bineînţeles, vom reacţiona într-un mod foarte dur la toate nivelurile. Însă aceasta este o veste care nici măcar nu merită comentarii suplimentare. Totul este evident. Calea pe care mergem noi şi unde poate duce calea ocupanţilor”, a spus Zelenski miercuri seară.

El a precizat că numărul morţilor din atacul ruşilor la Ceasiv Iar a ajuns la 48. “În acest moment, pe lista celor morţi se află 48 de persoane, inclusiv un copil. Din nefericire, numărul celor salvaţi nu s-a schimbat – 9. Salvatorii vor lucra în acel loc până când se vor înlătura toate dărâmăturile. Este unul dintre cele mai brutale atacuri ale ruşilor de pe durata întregului război – atât de multe victime... Condoleanţe rudelor şi prietenilor victimelor”.

Gazprom: Siguranţa gazoductului Nord Stream 1 depinde de returnarea unei turbine din Canada

Gigantul energetic rus Gazprom a reiterat miercuri că nu poate garanta funcţionarea în siguranţă a unei părţi critice a gazoductului Nord Stream 1, prin care livrează gaze Europei, din cauza îndoielii cu privire la returnarea unei turbine din Canada, transmite Reuters, citat de news.ro. Ottawa a declarat în weekend că a eliberat o autorizaţie pentru a permite returnarea turbinei pentru staţia de compresoare Portovaia a Nord Stream 1.

”Gazprom nu are un singur document care să permită Siemens să aducă înapoi un motor cu turbină pentru gaze din Canada... pentru (staţia)Portovaia. În aceste circumstanţe, nu este posibil să se tragă o concluzie obiectivă cu privire la evoluţia în continuare a situaţiei privind asigurarea funcţionării în siguranţă a Portovaia, care este o facilitate critică pentru gazoductul Nord Stream”, a spus Gazprom într-un comunicat, miercuri.

Ministerul german al Economiei a refuzat să comenteze. ”Nu comentăm declaraţiile Gazprom”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului. Anunţul din weekend al Canadei spunea că emite ”un permis limitat în timp şi revocabil”, pentru a scuti returnarea echipamentului de la sancţiunile ruseşti şi, de asemenea, a anunţat noi măsuri ca răspuns la ceea ce Moscova numeşte ”o operaţie militară specială” în Ucraina. Un purtător de cuvânt al Siemens Energy a declarat miercuri că experţii săi ”lucrează intens la toate celelalte aprobări oficiale şi logistică”, în urma primului pas politic din Canada.

"Acestea sunt procese care fac obiectul controalelor la export şi import. Scopul nostru este să transportăm turbina la locul de utilizare cât mai repede posibil", se arată în comunicat. Ministerele Ucrainei pentru Energie şi Externe au îndemnat Canada să-şi revizuiască decizia, despre care au spus că echivalează cu ajustarea sancţiunilor impuse Moscovei ”la capriciile Rusiei”.

Un grup care reprezintă diaspora canadiană-ucraineană a declarat, de asemenea, marţi, că solicită o revizuire judiciară a deciziei guvernului canadian, deoarece încearcă să oprească returnarea turbinei. Luna trecută, Rusia a redus fluxurile de gaz la 40% din capacitatea totală a Nord Stream 1, invocând revenirea întârziată a turbinei. Cu o capacitate anuală de peste 55 de miliarde de metri cubi, conducta este de aşteptat să rămână inactivă până pe 21 iulie, pe parcursul a 10 zile de întreţinere anuală.

Europa se teme că Rusia ar putea extinde întreţinerea programată pentru a restricţiona şi mai mult aprovizionarea cu gaze europene, punând în dezordine planurile de umplere a depozitelor pentru iarnă şi agravând o criză a gazelor care a determinat măsuri de urgenţă din partea guvernelor şi facturi dureros de mari pentru consumatori.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰