Pungi de chipsuri micşorate şi iaurt mai puţin în cutii. Cum sunt fentaţi cumpărătorii la raft. Fenomenul care loveşte magazinele din Europa

Cu inflaţia aproape la dublul mediei din zona euro, de aproximativ 17%, în Polonia, retailerii şi producătorii de alimente de acolo recurg la o practică la fel de veche ca şi presiunile inflaţioniste pentru a masca faţă de clienţi creşterea costurilor.

• 18 judeţe, sub avertizare meteo de vreme severă până la noapte. DETALII la Observator 13:00, la Antena 1
• Robert Fico poate vorbi, dar starea sa rămâne gravă. Medicii i-au amânat cea de-a doua operaţie

În această ţară, în urma unei creş­teri spectaculoase a costurilor le­gate de energie, determinată de răz­bo­iul din Ucraina, companiile din sec­torul bunurilor de larg consum recurg la metode ascunse, deşi legale, de a ascunde faptul că-şi forţează con­sumatorii să plătească acelaşi preţ pentru o cantitate mai mică. Aceştia dau forme noi sticlelor şi tuburilor, sub­ţiază bureţii de curăţat şi reduc dimensiunea pungilor de chipsuri.

Economistul polonez Rafal Mundry, care a creat o bază de date le­gate de shrinkflaţie în ultimii patru ani, descrie acest fenomen ca pe „par­tea ascunsă a inflaţiei pe care din păcate mulţi nu o observă sau nici nu se gândesc la ea“. Cu inflaţia la un maxim pe 25 de ani, Mundry arată că ambalajele sunt modificate „la o scară nemaivăzută“.

De exemplu, o cutie de ceai Rooibos care conținea 25 de pliculeţe este acum vândută în Polonia cu doar 20 de pliculeţe. Ambalajele de pe cutiile de iaurt și pachetele de spaghete arată o cantitate de produs scăzută de la 220 la 200 de grame şi de la 500 la 400 de grame. Și gramajul ciocolatei Bird’s milk a scăzut, de la 360g la 340g, iar pachetele cu câte 10 șervețele conțin, de acum, doar opt servețele, potrivit Financial Times.

Katarzyna Bosacka, specialist în domeniul produselor de larg consum, îi îndeamnă pe clienţi să petreacă mai mult timp citind nu doar preţurile, ci şi etichetele. Producătorii de bunuri de larg con­sum argumentează că nu au de ales decât să se bazeze pe tendinţa ca clienţii să nu citească astfel de infor­maţii în condiţiile în care costurile de producţie au crescut cu 30-40%.

În unele cazuri, costurile de producţie în creş­tere sunt transferate că­tre consumatori prin utilizarea de in­grediente mai ieftine, fapt şi mai difi­cil de monitorizat de către consu­ma­tori şi statisticieni.

Mundry spune că a găsit mai mult ulei de palmier în untul său şi mai mult sirop de glucoză în dulciuri, de exemplu. În aproape toate cazu­rile, spune acesta, modifi­că­rile sunt atât de subtile, încât a trebuit să com­pare etichetele noi cu cele vechi pentru a le identifica. Mundry se declară îngrijorat de calitatea produselor pe care oamenii le cumpără în Polonia lovită de inflaţie.

Fenomenul shrinkflaţiei, în creștere în Franța

Şi în Franţa, fenomenul „shrinkflaţiei“ este în creştere, potrivit Le Monde. Hexagonul a confirmat că unele companii îşi reduc produsele, în termeni de dimensiune sau cantitate, şi chiar şi calitate câteodată, menţinând sau chiar crescând preţurile.

Cu inflaţia erodându-le puterea de cumpărare, consumatorii francezi se plâng pe social media că se simt înşelaţi de branduri pe care obişnuiesc să le cumpere.

Alertat în septembrie 2022 de asociaţia Foodwatch, guvernul francez încearcă să determine dacă fenomenul este larg răspândit.

În SUA, printre produsele a căror dimensiune tinde să fie redusă se numără produsele din hârtie, snackurile şi produsele de patiserie, relevă datele Biroului de statistică american, notează CNBC. „Este frustrant să observi că pachetul este mai mic sau că primeşti mai puţin pentru acelaşi preţ“, arată Emily Moquin, analist la Morning Consult.