Reacția unui român stabilit în SUA de 30 de ani, după ce află prețurile de la noi din țară: "Păi e mai scump aici!"

Avem inflaţie-record, nu mai avem valoare. Nici zahărul care în trecut costa doar 2-3 lei, nu mai este ieftin. În ultimul an, s-a scumpit cu aproape 50%, spune Institutul Naţional de Statistică. La raft, însă, creşterea de preţ e mult mai mare. Şi la fel se întâmplă cu toate produsele alimentare: costă tot mai mult de la o lună la alta.

• George Simion şi Anamaria Gavrilă nu şi-au depus candidatura. Cursă pentru a strânge 200.000 de semnături

Pentru dulciurile cu specific libanez, într-un local se folosesc, în fiecare lună, în jur de 500 de kilograme de zahăr. Materia primă costă acum dublu faţă de anul trecut. 

Maissam Murad, proprietar local libanez: Undeva la 5 lei şi ceva, 6 lei. Acum un an era până în 3 lei. Deci da, este o creştere semnificativă. Şi mai ales pentru produsele care conţin foarte mult zahăr, este o problemă mare.

Aşa că şi kilogramul de baclava e mai scump.

Maissam Murad, proprietar local libanez: Noi vindem undeva între 180 şi 220 de lei kilogramul de baclava. Avem o medie cam de 10, 15% creştere de preţ.

În ultimul an, zahărul s-a scumpit cu 49%

În ultimul an, zahărul s-a scumpit cu 49%, spun datele oficiale. Socoteala de la INS nu se potriveşte însă cu cea din magazine. CARTON FACUT!!! În septembrie 2021, kilogramul de zahăr pornea de la la 2 lei şi 50 de bani. Luna trecută, preţul minim era de 4 lei şi 50 de bani la raft. În procente, o creştere de 80%, mult peste statistica oficială. Acum, un kilogram de zahăr se vinde şi cu aproape 7 lei. 

Dragoş Frumosu, sindicat industria alimentară: Este consecinţa creşterii preţului, în primul rând, la energie electrică. Şi la energie termică. Pentru că, în general, procesarea în zahăr depinde de aceste două lucruri în mod direct.

Virgil Neagu e stabilit de mai bine de 30 de ani în Statele Unite. De cinci săptămâni e în concediu în ţara natală şi trăieşte într-o continuă mirare: a descoperit că traiul e mai scump aici.

Virgil Neagu, român stabilit în SUA: Păi e mai scump aici zahărul. Am cheltuit vreo 15.000 de lei, dar nu pot să-mi dau seama pe ce. Puterea de cumpărare e mult mai bună acolo, mult mai mare. Adică îţi permiti orice să cumperi acolo, faţă de aici. Şi acolo este inflaţie, bineînţeles că a crescut, dar nu aşa de mult.

Adrian Codirlașu, Vicepreşedinte CFA România: La noi, inflaţia a ajuns, în septembrie, la 15,9%.Care sunt cauzele? Volatilitatea preţului la alimente în condiţiile războiului din Ucraina şi preţurile ridicate la energie. Mai ales că, de la 1 sept, Guvernul a ridicat anumite plafonări pentru companii.

Comparativ cu luna august a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 12,8%

Pe lângă zahăr, uleiul, cartofii, untul şi făina se numără printre produsele care au înregistrat cele mai mari creşteri de preţuri în ultimul an. Ca să nu mai vorbim de energie. Preţul gazelor a crescut cu peste 70%, iar energia electrică şi cea termică s-au scumpit cu mai bine de 20%.

Adrian Codirlașu, Vicepreşedinte CFA România: Statul este principalul câştigător din inflaţie. De ce? Să luăm tva-ul. tva-ul se aplică pentru un preţ mai mare, rezultă mai multe încasări pentru stat. Prin inflaţie statul îşi reduce datoria publică. Iar nouă ni se topeşte, de la o lună la alta, puterea de cumpărare. Adică, de aceeaşi sumă de bani, putem cumpăra acum o cantitate mult mai mică de produse, în comparaţie cu anul trecut.

Câştigul salarial mediu net a fost în august de 3.933 lei, în scădere cu 42 lei față de luna iulie 2022, anunță INS. Comparativ cu luna august a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 12,8%.