Românii cheltuie cei mai mulţi bani pe mâncare din Europa

Suntem, din nou, fruntaşii Europei. De data aceasta, în topul cheltuielilor pentru mâncare. În fiecare lună, peste 50 la sută din veniturile unei familii se duc doar pe alimente şi pe întreţinerea locuinţei.

• Formula 1, Marele Premiu de la Imola: Max Verstappen a câștigat cursa, urmat de Lando Norris și Charles Leclerc

Suntem, din nou, fruntaşii Europei. De data aceasta, în topul cheltuielilor pentru mâncare. În fiecare lună, peste 50 la sută din veniturile unei familii se duc doar pe alimente şi pe întreţinerea locuinţei. Chiar şi vecinii bulgari stau mai bine decât noi la acest capitol, arată un studiu. Cu cât ne îndepărtăm de Capitală, cu atât povara financiară se resimte mai puternic.

Deşi veniturile medii au crescut în România, faţă de anii trecuţi, peste jumătate din banii pe care îi câştigăm într-o lună ajung în magazine şi bănci. Cheltuielile noastre cu mâncarea sunt cele mai mari din Uniunea Europeană. Mai exact, de două ori şi jumătate peste media celorlalte state.

Un britanic, de exemplu, consumă doar opt la sută din venitul lunar pe alimente şi băuturi nonalcoolice, un neamţ aproape 11 la sută, un italian 14 la sută, în timp ce un român alocă aproape 28 la sută doar pentru acest tip de cheltuieli.

Ce ne împovărează cel mai mult?

Pe lângă coşul lunar de alimente, plătim mult şi pe rate, chirii, facturi şi carburanţi şi ne rămân prea puţini bani pentru serviciile medicale sau pentru educaţie. Chiar şi pragul pentru traiul minim decent a crescut în România, din cauza cheltuielilor.

Spre exemplu, în 2018, o familie cu un copil avea nevoie de peste 1800 de lei pentru cheltuielile cu alimentaţia şi cu încălzirea locuinţei. Anul acesta, aceeaşi familie are nevoie de peste 1900 de lei.

Un singur român are nevoie de aproape 750 de lei pentru un trai minim decent, arată Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii. Un sfert din populaţie nu dispune, însă, de această sumă.

IULIAN STANESCU, SOCIOLOG - Veniturile reale ale multor români, vorbim de circa 25% din populaţia României, erau sensibil sub nivelul pragului de subzistenţă sau al pragului minim decent de trai

Un aspect care le ridică semne de întrebare şi reprezentanţilor Băncii Naţionale.

MUGUR ISARESCU, guvernatorul BNR - Totuşi sărăcia cruntă creează probleme. Prețul pâinii la ţară este cam o zecime din prețul pâinii în UE. Nu o să se egalizeze prețurile le toate produsele, dar nu ai cum să păstrezi asemenea discrepanțe de preț. Ce o să faci cu oamenii aceștia sărmani care mănâcă multă pâine?

Puţini sunt cei care ştiu cum să-şi administreze veniturile

ADRIAN ASOLTANIE, CONSULTANT FINANCIAR - În ultima perioadă, oamenii au câştigat din ce în ce mai mulţi bănuţi. Nu economisesc mai mult ci, dimpotrivă, se îndatorează mai mult. În primul trimestru din 2019 vânzările de maşini către persoane fizice au crescut cu vreo 25 la sută faţă de anul trecut.

Consumul mare de alimente a dus şi la un deficit comercial record. Importăm cu 25% mai multe bunuri faţă de anul trecut.