Producția industrială în România a scăzut cu -2,7% în primul semestru. Cifra de afaceri a crescut cu +26,8%

România a avut cea mai puternică scădere a producţiei industriale din UE, în luna iunie 2022. Comparativ cu anul trecut, în primul semestru din acest an, producţia industrială a scăzut în România cu 1% ca serie brută şi cu 2,7% ca serie ajustată, dar cifra de afaceri din industrie pe total (piaţa internă şi piaţa externă) a crescut în termeni nominali cu +26,8%, datorită creșterii industriei extractive (+136%) și industriei prelucrătoare (+23,9%), potrivit Agerpres. 

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Platforma care a prezis victoria lui Donald Trump scrie despre cine va câştiga alegerile în România. Clasamentul Polymarket

România a avut cea mai puternică scădere a producţiei industriale din UE, în luna iunie

Producţia industrială a înregistrat o creştere peste aşteptări, atât în zona euro cât şi în Uniunea Europeană, în luna iunie 2022 comparativ cu luna mai 2022, însă România a fost ţara unde producţia industrială a înregistrat cel mai puternic declin din UE, de la o lună la alta, arată datele publicate, vineri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Conform acestor date, producţia industrială a crescut cu 0,7% în zona euro şi cu 0,6% în UE, în luna iunie comparativ cu luna mai. Statele membre cu cel mai puternic ritm de creştere a producţiei industriale au fost Irlanda (6,7%) şi Malta (4,8%). În schimb, ţările cu cel mai puternic declin al producţiei industriale, de la o lună la alta, sunt România, unde producţia industrială a scăzut cu 3,9%, şi Belgia, cu un declin de 2,2%. Creşterea producţiei industriale în UE s-a datorat în special unei creşteri de 2,1% a producţiei de bunuri de capital, urmată de un avans de 0,7% al producţiei de energie.

În ritm anual, luna iunie 2022 comparativ cu luna iunie 2021, producţia industrială a crescut cu 2,4% în zona euro şi cu 3,2% în Uniunea Europeană. Statele membre cu cel mai puternic ritm de creştere a producţiei industriale au fost Irlanda (25,4%) şi Danemarca (25%). Cele mai importante scăderi au fost înregistrate în Belgia, minus 11,6%, Slovacia, minus 5,7%, şi România, unde producţia industrială a scăzut cu 3,7% în luna iunie, după ce în mai a crescut cu 2,6%.

Şi de data aceasta, creşterea producţiei industriale în UE s-a datorat în special producţiei de bunuri de capital, care au înregistrat un avans de 7,5%, urmat de o majorare de 2,6% a producţiei de bunuri de folosinţă imediată şi o creştere de 2,4% a producţiei de energie. Creşterea producţiei industriale în zona euro în luna iunie este de trei ori mai mare decât prognozau analiştii intervievaţi de Reuters care mizau pe un avans de 0,2% comparativ cu luna anterioară şi o creştere de 0,8% în ritm anual.

Producția industrială în România a scăzut cu -2,7% (ajustat) în primul semestru

Datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică arată că producţia industrială din România a scăzut, în luna iunie, atât comparativ cu luna anterioară, cu 4,7%, cât şi cu aceeaşi perioadă din anul anterior, cu 2%.  Producţia industrială a scăzut cu 1% ca serie brută şi cu 2,7% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în primul semestru al anului, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Potrivit INS, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 4,7%, faţă de luna mai, marjă în care producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat s-a diminuat cu 5,3%, industria prelucrătoare cu 4,8% şi industria extractivă cu 0,7%. De asemenea, în acelaşi interval, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, producţia industrială s-a diminuat cu 3,9%, ca efect al scăderii producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-4%) şi industriei prelucrătoare (-2,8%). Pe de altă parte, industria extractivă a crescut cu 1,6%.

Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în iunie 2022, producţia industrială a scăzut cu 2%, ca serie brută, din cauza activităţilor înregistrate de: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-8,6%), industria extractivă (-4,5%) şi industria prelucrătoare (-0,8%).

Totodată, de la an la an, producţia industrială, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică (-3,7%), ca urmare a scăderilor producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-9%), industriei extractive (-5%) şi industriei prelucrătoare (-3,3%). 

Cifra de afaceri din industrie pe total a crescut cu +26,8% 

Afacerile din industrie s-au majorat cu 26,8%, în primul semestru al acestui an, comparativ cu intervalul similar din 2021, în special ca urmare a activităţilor din industria extractivă, care a înregistrat un salt de 136%, arată datele Institutul Naţional de Statistică (INS), publicate vineri.

Conform statisticii oficiale, în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2022, industria prelucrătoare a consemnat o majorare de 23,9%. Pe marile grupe industriale, creşteri ale afacerilor s-au înregistrat în sectoarele: industria energetică (+109,3%), industria bunurilor intermediare (+30%), industria bunurilor de uz curent (+24,7%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+12,9%) şi industria bunurilor de capital (+13,3%).

La nivel comparativ iunie 2022 - iunie 2021, cifra de afaceri din industrie a crescut în termeni nominali, pe ansamblu, cu 24,8%, datorită rezultatelor din industria extractivă (+111,1%) şi din industria prelucrătoare (+22,7%). În funcţie de grupele industriale, creşteri au fost consemnate de: industria energetică (+134%), industria bunurilor de uz curent (+24,4%), industria bunurilor intermediare (+20,7%), industria bunurilor de capital (+13,4%) şi industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+7%).

Potrivit sursei citate, în luna iunie a acestui an faţă de luna mai, afacerile din industrie au scăzut în termeni nominali cu 3,4%, ca urmare a activităţilor din industria prelucrătoare (-3,5%) şi industria extractivă (-0,7%).

Totodată, pe marile grupe industriale, scăderi s-au înregistrat după cum urmează: industria bunurilor intermediare (-7,4%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-6,7%), industria bunurilor de uz curent (-2,7%) şi industria bunurilor de capital (-1,3%). Industria energetică a crescut cu 5,6%.