România riscă să intre într-o nouă „bulă imobiliară”. Previziunea analiștilor economici
România a înregistrat în primul trimestru al anului cea mai mare creștere economică dintre statele Uniunii Europene, arată datele Eurostat.
De Redactia Observator la 02.10.2017, 16:21
România a înregistrat în primul trimestru al anului cea mai mare creștere economică dintre statele Uniunii Europene, arată datele publicate de biroul european de statistică, Eurostat. Economia țării noastre a crescut cu 5,7% pe serie brută, în primele trei luni ale lui 2017, comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, arată și Institutul Național de Statistică (INS).
Datele furnizate ne arată și că această creștere economică rapidă nu a fost determinată de investiții, ci de un singur „motor”: consumul. Iar economiștii avertizează că o creștere economică bazată doar pe un consum încurajat prin creșteri salariale și scăderi de taxe nu poate fi una sustenabilă.
„Nu știm detaliile creșterii, dar suspectăm ca a fost generată în primul rând de consum. Nu poți să ai o creștere sustenabilă pe termen lung doar pe consum”, a declarat președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru.
Creșterea economică a început să se simtă și în domeniul imobiliarelor, unde prețurile și chiriile sunt într-un trend ascendent. Acest lucru este încurajat și de brokerii imobiliari, care sunt atrași de comisioanele mari pe care le pot primi, dacă vând un spațiu la preț mai mare. Asupra acestei probleme a atras atenția și omul de afaceri Liviu Tudor, cel mai mare proprietar român de spații de birouri.
„Eu cred că preţul real al unui teren este cel pe care merită să îl plătească un dezvoltator care poate construi o clădire cu chiriaşi sau cu apartamente pe care le poate vinde în mod sustenabil, la preţuri corecte. Adică orientat după puterea de cumpărare sau de închiriere. Avem o tendinţă psihologică de a ne uita la preţurile terenurilor cu aşteptări de creştere, dar cred că este mai precaut să ne intereseze mai întâi ce clădire putem pune acolo şi care este chiriaşul sau cumpărătorul final. Trebuie să ai certitudinea că acea clădire va produce venituri şi abia dacă preţul este cel cerut de cumpărător sau chiriaş să faci tranzacţia. Dacă ne grăbim să supradezvoltăm un domeniu care pare atractiv, s-ar putea să nu avem succesul scontat. Supraoferta creează presiune asupra preţurilor şi presiunea asupra preţurilor creează fenomene de genul preţului petrolului“, a menţionat Liviu Tudor.
Prețurile locuințelor au crescut cu 40% în ultimii ani
Și analiștii economici sunt de părere că România riscă să ajungă din nou în situația din 2008, când prețurile locuințelor au atins apogeul. Numai în ultimii ani, prețurile locuințelor din Cluj, Timișoara și Iași au crescut cu până la 40%. Creșteri s-au înregistrat și în Constanța, București și Brașov.
„Contextul macroeconomic este favorabil, dar se acumulează tensiuni din cauza creșterii peste potențial și a lărgirii deficitelor. A apărut un nou risc, deocamdată având o intensitate scăzuta, de accelerare a preturilor imobiliarelor”, a declarat viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Liviu Voinea.
„Este de datoria noastră să urmărim aceste riscuri și să le comunicăm. Dacă vorbim despre riscul apariției unei tornade, de exemplu, nu o facem pentru a speria populația, ci a pentru diminua pagubele (...). Asta contribuie la diminuarea riscului, nu înseamnă că acesta trebuie să se și materializeze”, a punctat și Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, citat de News.ro.
Dorel Niţă, şeful diviziei de analize imobiliare din cadrul portalului Imobiliare.ro declara, în luna aprilie, la un forum specializat, că anul acesta se așteaptă creșteri la preţurile locuinţelor de 10%.
În aceste condiții, prețul pe metrul pătrat a ajuns aproape de cele din țări ale Uniunii Europene precum Italia, Franța sau Germania, unde și veniturile sunt considerabil mai mari. De aceea, mai remarcă specialiștii, este cu atât mai important ca dezvoltatorii și proprietarii de apartamente sau spații să țină cont de regulile BNR, înainte ca piața imobiliară să ajungă într-o situație critică.
Sursă foto: Shutterstock/Copyright: Augustin Lazaroiu
