Românii fac împrumuturi la IFN-uri, deşi ajung la dobânzi de 500%. Ce a păţit o tânără care nu a mai putut plăti rata

Românii se împrumută mai mult ca niciodată la instituţiile financiare nebancare, cele care oferă credite fără o analiză riguroasă, aşa cum fac băncile. Fericiţi că îşi pot rezolva, pe moment, problemele, mulţi uită să citească cu atenţie contractele pe care le semnează. Aşa ajung fie să plătească sume record înapoi sau se trezesc chiar în imposibilitatea de a-şi permite achitarea creditului. În această perioadă se fac des împrumuturi pentru facturi, sărbători sau chiar achitarea altor rate. 

• Tânăr răpit cu duba din parcarea unui bloc din Bucureşti. DETALII la Observator 17:00, la Antena 1
• Craterul din Slănic are 15 m adâncime, cât un bloc de cinci etaje. Groapa ar fi trebuit să fie astupată azi-noapte, dar nici urmă de muncitori

Trebuie să introduceţi nume, prenume, CNP, număr de telefon şi o adresă de e-mail. Ca şi condiţii minime trebuie să aveţi minimum trei luni la actualul loc de muncă şi să dispuneţi de 10% din preţul de vânzare al maşinii. 

Atât de simplu este să obţii un împrumut de la un IFN. Greul, însă, abia din acest moment începe. 

Clientă: Asta e greşeala cea mai frecventă. Nu citim contractul. Nu citim clauze, nu ne interesează să vedem exact dacă avem dobânzi rezonabile, dacă sunt condiţii acceptabile, dacă putem să facem faţă. 

Greta Neagu, reporter Observator: IFN-urile, adică instituţiile financiare nebancare, reprezintă un model de business peste tot în lume. Orice IFN trebuie să respecte atât normele ANPC, cât şi cele ale Băncii Naţionale a României, din perspectiva instituţiei care le reglementează. Diferenţa faţă de bănci este că putem face un împrumut la un IFN chiar dacă figurăm cu istoric negativ la Biroul de Credite. 

Doru Iliescu, broker de credite: În cazul anumitor IFN-uri observ că se mai întinde puţin de aceste norme, în sensul că se merge pe un grad de înadatorare ceva mai mare şi atunci oamenii se încadrează la sume ceva mai mari, se merge pe un risc mai mare, adică pe un istoric negativ de plată acceptat. Însă toate astea au ca preţ, evident, costuri mari ale creditului. 

 Împrumuturile la IFN au atins un nivel record

Alexandru Păunescu, reprezentant CSLAB la BNR: În proporţie covârşitoare, dacă nu în totalitate, cei care recurg la varianta de a se credita de la un IFN de obicei nu sunt bancabili. 

Reporter: Nu e riscant să nu fii bancabil, dar totuşi să te împrumuţi? 

Alexandru Păunescu: Aici e o problemă de nevoie. 

Acest tip de împrumut a atins un nivel record în acest an - credite de peste 41 de miliarde de lei acordate în primele şase luni, un avans de peste 9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. 

Camelia Grădinariu, consultant financiar: Dobânzile sunt colosale, dacă facem o comparaţie între dobânzile bancare şi dobânzile IFN-urilor. În cel mai fericit caz, dobânzile pleacă de la 20-30% şi dacă discutăm despre dobânda anuală efectivă poate să depăşească, cu uşurinţă, şi 500%. 

Este o sabie cu dublu tăiş, spun cei care au ajuns în imposibilitatea de a-şi mai plăti ratele. 

Fostă clientă: N-am mai plătit, n-am reuşit să plătesc şi au început executările silite. Aşa, telefoane, ameninţări, vizite, au fost presiuni de genul ăsta. 

Spre deosebire de IFN-uri, băncile au capacitatea de a atrage depozite şi, atunci, se finanţează mult mai ieftin. De aici şi principala diferenţă de costuri între cele două tipuri de credite.