Rusia: Prețul petrolului ar putea depăși 300 de dolari barilul. UE, plan să reducă dependența de gazul rusesc cu 80% în 2022

Uniunea Europeană lucrează la un plan de reducere a dependenței de gazul rusesc cu până la 80% în acest an. Oficialii ruşi avertizează că prețul petrolului ar putea depăși 300 de dolari pe baril dacă guvernele occidentale interzic importurile de petrol rusesc. 

• ANIMAŢIE. Filmul teribilului accident din Argeş, în care Andrei şi-a condus vărul spre moarte din teribilism şi lipsă de experienţă. Şi el a plătit cu viaţa

Comisia Europeană elaborează o strategie pentru a pune capăt dependenței de gazul rusesc, care ar putea duce la o reducere a importurilor cu aproape 80% în acest an, potrivit a doi oficiali, citaţi de Bloomberg. Comisia Europeană își revizuiește strategia energetică după invadarea Ucrainei de către președintele Vladimir Putin, într-un efort de a reduce influența Kremlinului. 

Planul, care va fi prezentat marți, va propune pași precum exploatarea de noi surse de gaz și creșterea eficienței energetice în acest an, a spus unul dintre oficiali. Își propune să asigure independența față de cel mai mare furnizor de combustibil fosil al regiunii cu mult înainte de 2030, adică mult mai devreme decât planurile iniţiale.

Potrivit Reuters, vicepremierul rus Alexander Novak a atras atenţia că preţul petrolului ar putea ajunge până la 300 de dolari barilul, dacă SUA şi aliaţii lor vor interzice importurile de petrol rusesc, o sursă crucială de venit, după ce Rusia a fost practic scoasă de pe pieţele financiare occidentale. Cu toate astea, Novak a lăsat de înțeles că rușii ar putea opri fluxul de gaz  prin conducta Nord Stream 1. ”Avem dreptul deplin (...) să impunem un embargou asupra tranzitului de gaz prin conducta Nord Stream 1, care în prezent operează la capacitatea maximă", a spus Novak luni.

Totuși, Gazprom a anunțat marți că în ciuda războiului, livrările de gaz rusesc prin Ucraina continuă la un nivel ridicat, relatează dpa. Gazprom a anunţat marţi la Moscova că volumul de livrări de gaz agreat prin contract este de 109 milioane de metri cubi pentru 24 de ore, în timp ce volumul anual este de 40 de miliarde de metri cubi. Cumpărătorii europeni şi-au crescut semnificativ comenzile de la intrarea în vigoare a sancţiunilor împotriva Rusiei, a declarat purtătorul de cuvânt al Gazprom, Serghei Kuprianov, citat de agenţia rusă de presă Interfax.

Rusia a subliniat mereu că este un furnizor de energie de încredere chiar şi în perioade de criză. Cu toate acestea, din cauza sancţiunilor impuse de Occident şi a discuţiilor din UE de a scăpa de dependenţa de gazul şi petrolul rusesc, Moscova a ameninţat pentru prima dată că va opri livrările spre Germania prin conducta Nord Stream de sub Marea Baltică.

Țările din Uniunea Europeană dependente de energia rusească se opun embargoului

Guvernul de la Kremlin a aprobat o listă de state şi teritorii străine care comit acţiuni neprietenoase împotriva Rusiei. Pe listă este şi România. Mai mult, pentru prima dată de la invazia din Ucraina, Rusia a ameninţat în mod direct că va opri livrările de gaz spre Europa prin conducta Nord Stream 1.

În acest timp, liderii lumii continuă să elaboreze noi seturi de sancţiuni împotriva Rusiei. Acum, sunt luate în vizor importurile de petrol, gaze naturale şi cărbune, care asigură - practic - finanţarea Kremlinului. Dacă Statele Unite ar fi gata să adopte noul set de sancţiuni în orice moment, multe ţări din Uniunea Europeană dependente de energia rusească se opun embargoului.

Preşedintele Ucrainei a realizat în modul cel mai dur cu putinţă că actualele sancţiuni nu-l vor întoarce din drum pe Vladimir Putin, aşa că a lansat un apel la adresa tuturor statelor lumii. ”Boicotarea exporturilor rusești, în special refuzul petrolului și produselor petroliere din Rusia. Poate fi numit embargo sau doar o problemă morală, atunci când refuzi să dai bani teroriştilor. Boicotarea importurilor în Rusia. Dacă nu vor să respecte regulile civilizate, nu ar trebui să obțină bunuri și servicii de la civilizație", a declarat Volodimir Zelenski.

Uniunea Europeană analiza, însă, de câteva zile o astfel de posibilitate, astfel că a avut timp să-şi gândească acţiunile. "Trebuie să scăpăm de dependența de gaz, petrol și cărbune rusești. (...) Comisia va prezenta propuneri mâine și există trei piloni principali. Unul este acea diversificare a aprovizionării în afara Rusiei și către furnizori de încredere. Acestea sunt - în principal - gaz natural lichefiat și gaz de conductă", a tramis Ursula von der Leyen, preşedintele Comisie Europene.

Reacţia Italiei a fost cât se poate de rapidă. "Italia se angajează să reducă rapid dependența noastră de gazul rusesc. Sâmbătă, am vorbit cu Emirul Al Thani al Qatarului, cu care am discutat în special despre cum să consolidăm cooperarea energetică între țările noastre." a declarat premierul italian Mario Draghi. 

Însă nu toate statele-membre au demonstrat aceeaşi deschidere faţă de renunţarea la importurile de petrol, gaze naturale şi cărbune din Rusia. "Nu putem renunţa, peste noapte, la utilizarea petrolului și a gazelor, chiar dacă sunt din Rusia. Evident, nu este ceva ce poate face orice țară din lume. Putem atinge acest ţel rapid în Marea Britanie. Şi alte ţări pot proceda la fel, în funcţie de cantităţile de care depind", a transmis Boris Johnson.

"Olanda este pregătită să ia asta în considerare suntem cu toții pregătiți să luăm în considerare, toate posibilele sancțiuni care pot contribui la exercitarea presiunii asupra Rusiei. Și, evident, există o mulțime de dezbateri despre sancțiunile energetice. Iar aici nu ar trebui să facem o greșeală. Trebuie să ne asigurăm că nu generează riscuri de negestionat pentru aprovizionarea cu energie în țările europene.", a explicat şi premierul olandez, Mark Rutte.

Singura ţară care s-a pronunţat ferm împotriva acestor noi sancţiuni a fost Germania. Miniştrii germani ai Finanţelor şi Externelor au anunţat cât se poate de clar că ţara lor va continua să importe gaze, petrol şi cărbune din Rusia.  Marți, preţul unui litru de benzină în Germania a depăşit, pentru prima dată, pragul de doi euro.