Şoferii români au dat peste două miliarde de euro pe roviniete, în ultimii 13 ani

Peste două miliarde de euro au plătit şoferii pentru roviniete, în ultimii 13 ani. O sumă colosală, care ne-ar fi putut asigura sute de kilometri de autostradă.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Peste două miliarde de euro au plătit şoferii pentru roviniete, în ultimii 13 ani. O sumă colosală, care ne-ar fi putut asigura sute de kilometri de autostradă. Doar că banii nu se văd aproape nicăieri. Încă avem drumuri naţionale de pământ, poduri care se rup sau şosele de mare viteză pline de gropi.

Şoferii au plătit taxe de drum, suficient cât să umple toate gropile din ţară: o jumătate de miliard de euro în ultimii doi ani. Şi peste două miliarde, din 2005 până acum.  

Cu cele câteva miliarde de de euro pe care Compania de Drumuri le-a încasat de la şoferi în ultimii ani ani din rovinietă şi peaj, autorităţile ar fi putut repara toate drumuri naţionale, autostrăzi şi centurile din România de vreo 3 ori. 

Banii din roviniete se duc în proporţie de 30% în plata salariilor angajaţilor de la Compania de Drumuri. Ce rămâne acoperă reparaţiile curente, susţin oficialii.

Alin Şerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR:

Deşi luaţi aşa ţintit par mulţi bani ei raportat la ce înseamnă infrastructura ruteriră din România sunt puţini. Doar pentru întreţinere ne trebuie 3 miliarde de lei anual. 

Peste jumătate din podurile ce traversează drumurile naţionale au nevoie de recondiţionare urgentă. 

Alex Vîlvoi, Asociaţia România fără Gropi:

Nu banii au fost problema, bani au fost dintotdeauna pentru că oamenii îşi plătesc taxele. Dacă am avea o echipă competentă şi căreia să îi pese de siguranţa rutieră, drumuri din România ar fi viabile şi nu ar mai băga în pământ, la propriu, mii de oameni în fiecare an.

Autostrăzile se tot cârpesc şi încă mai circulăm pe drumuri naţionale de pământ. 

Ştefan Ioniţă, directorul CNAIR:

Uitaţi cum e pe DN 22 H, cum trec tirurile. E de pământ, ca în secolul trecut. Efectiv drumuri de pământ mai sunt douăzeci şi ceva de km. Dar sunt rezolvabile.

Şi DN5 A, de lângă Giurgiu, a văzut pentru prima oară asfalt abia acum câteva luni. Abia după ce o echipă Observator a filmat, primăvara trecută, zona pe care se circula ca în Evul Mediu.