Străinii dețin o treime din terenurile arabile ale României, deși prețurile sunt mai mari decât în Franța. Zonele dominate de turci, italieni și arabi

În ţara în care un hectar din trei este proprietatea unui străin, localnicii abia mai pot să cumpere pământ. Terenul arabil din România a ajuns mai scump decât în ţări din Europa de Vest. Italienii, nemţii şi arabii au cumpărat suprafeţe mari, iar cine vrea să îşi mai facă acum o fermă, găseşte doar firimituri. 

• "Efectul Cîrstoiu" înainte de alegerile prezidenţiale. PSD şi PNL se îndreaptă spre o coliziune frontală: alegerile locale, test în cursa pentru Cotroceni

Ţara noastră are peste 9 milioane de hectare de teren arabil, din care investitorii străini dețin o treime, conform Institutului Naţional de Statistică. 

Alin Stan, reporter Observator: Preţul mediu al unui hectar de teren arabil în ţara noastră este de 7.600 de euro, mai mare faţă de anul 2020, cu aproximativ 500 de euro. Comparativ, în anul 2021, acelaşi hectar de teren arabic costa puţin peste 6 mii de euro în Bulgaria, sub 6.000 de euro în Franţa şi puţin peste 5.000 de euro în Ungaria. 

Cel mai scump pământ din România este în jurul Bucureştiului, unde un hectar de teren arabil se vinde şi cu 11 mii de euro. Cosmin Iancu, fermier cu peste o mie de hectare de teren din Ilfov, confirmă scumpirile. Săptămâna trecută a cumpărat din nou teren şi doar faptul că a negociat bine l-a făcut să iasă mai ieftin. 

Cosmin Iancu, fermier: Undeva în jurul valorii de 35.000 - 37.000 de lei pe hectar. Este exact preţul cu care şi noi cumpărăm în momentul de faţă. Dacă faci un simplu calcul, 7.500 de euro ori cât este euro, este preţul pe care chiar eu l-am spus. Este şi normal să fie aşa pentru că România beneficiază de un teren bun. 

Pe locul doi, după Ilfov, urmează terenurile mănoase ale Brăilei şi Bărăganului, apoi terenurile din vestul ţării, unde Arad şi Timiş sunt campioane. 

Fermierii cred că această criză a terenurilor a fost provocată şi de străinii care au cumpărat pământ în România

Vlad Macovei, preşedinte Forţa Fermierilor: Avem o cerere mai mare, atunci preţul automat creşte pentru că oferta, şi terenuri scoase la vânzare nu sunt foarte multe în acest moment. 

Cosmin Iancu, fermier: Fabrică de pământ nu există. Dacă ciorapi poţi să faci fabrică de tern nu există. Nu se mai întinde, nu se mai restrânge. Pentru noi fermierii al cărui obicet de activitate este agricultura şi anume producerea hranei, este normal să fim  prioritari în achiziţia acestor terenuri. 

Mulţi fermieri cred că această criză a terenurilor a fost provocată şi de străinii care au cumpărat pământ în România. Au ajuns să domine zone mari din Brăila, Arad şi Timiş, iar cine vrea să devină acum proprietar găseşte numai parcele mici şi aflate la distanţă mare una de alta. 

Vlad Macovei, preşedinte Forţa Fermierilor: În Franţa, de exemplu, este foarte greu ca cineva care nu are în acest moment o afacere în agricultură şi este din afara Franţei, din afara ţării, să poată să vină să cumpere teren în Franţa. Sunt o serie de bariere administrative care fac practic imposibilă intrarea unui fermier să zicem din România.  

În 2019, Ministerul Agriculturii a aprobat vânzarea a 1.400 de hectare de teren arabil, în valoare de peste opt milioane şi jumătate de euro. Aproape jumătate din suprafaţa vândută de proprietari români a fost cumpărată de străini, cei mai mulţi nemţi, italieni, turci şi arabi.