Wall Street a înregistrat cea mai proastă zi din ultimii cinci ani, după războiul comercial declanșat de Trump

Bursele sunt în picaj continuu, The Economist a numit Ziua Eliberării, ziua Ruinării, Wall Street Journal anunță sfârșitul erei globalizării, NYT atrage atenția că apetitul pentru risc al președintelui n-are o bază rațională, ci credința providențială că, după ce a supraviețuit unui glonț, are o misiune de a schimba felul în care merge lumea, CNBC vorbește de începutul războiului comercial global. La toate, Trump a răspuns simplu: printr-un mesaj pe rețeaua sa, Truth Social: Operația s-a încheiat! Pacientul a supraviețuit și se vindecă.

• Cod galben de vânt, viscol şi strat de zăpadă în aproape toată ţara până duminică noapte. ANM a prelungit avertizările de vreme extremă

Wall Street-ul nu arată a vindecare, ci e într-o hemoragie care nu s-a oprit de la deschidere. Indicele S&P se îndreaptă spre cea mai mare pierdere din ultimii cinci ani. Nasdaq, indicatorul care grupează companiile de tehnologie, scăzuse cu 6%. Altfel, acțiunile Apple, care depind de piese din China și Taiwan, au scăzut cu 10% – asta înseamnă că undeva la 300 de miliarde de dolari s-au evaporat.

Cert este că liderul de la Casa Albă a sancționat 180 de țări din cele 195 de state suverane și independente ale lumii. Rusia, Belarus, Cuba și Coreea de Nord au scăpat, pe motiv că erau deja sub sancțiuni. Cu toate acestea, Iranul și Siria – ambele aflate sub embargouri severe – nu au fost iertate și au fost vizate de sancțiuni de 10, respectiv 40 la sută. Tarifele impuse de Donald Trump au și aspecte ilare. A impus taxe vamale de 50 la sută micului regat african Lesotho, deși anterior susținea că nimeni nu a auzit vreodată de acest stat. De asemenea, a lovit cu tarife insule unde trăiesc doar pinguini, dar și una pe care se află doar o bază americană.

Dar, cu toate că nucleul dur al republicanilor a recomandat europenilor să plătească și să tacă, nu se va întâmpla asta. Președinta Comisiei Europene a venit cu o nouă declarație dură, dar a lăsat o cale de negociere, în timp ce președintele Franței cere marilor companii din blocul comunitar să nu cedeze presiunilor și să oprească investițiile în Statele Unite, nicidecum să-și mute acolo capacitățile de producție, așa cum și-ar dori Donald Trump.

Spania a introdus o plasă de siguranță de aproximativ 14 miliarde de euro pentru a-și proteja economia și se gândește care vor fi pașii următori, în timp ce Italia intenționează să abordeze problema cu delicatețe, pentru a nu agrava situația. Giorgia Meloni a criticat însă tarifele, deși părea singurul lider european apropiat de Trump și singurul care a fost la învestirea sa. Altfel, sectorul de lux al modei italiene va suferi profund, pentru că piața americană era una importantă. Dolce & Gabbana, Armani, Fendi, Prada, dar și francezii de la Dior, Chanel și Louis Vuitton vor fi puternic afectați. În condițiile de față, Business of Fashion estimează că, în termeni de profit net, grupul Kering va pierde 14%, iar Louis Vuitton Moët Hennessy 8%. Nici în Marea Britanie lucrurile nu stau mai bine, deși e taxată doar cu 10%. Burberry e estimat să piardă 44% din profitul net.

Germania este afectată puternic pe sectorul auto. Inclusiv lidera formațiunii de extremă dreapta Alianța pentru Germania, susținătoare a lui Donald Trump și lăudată de Elon Musk, a declarat că tarifele americane sunt o otravă pentru comerțul liber. Mai pragmatici, australienii au amenințat că vor lăsa America fără carne pentru hamburgeri, în timp ce China a avertizat Statele Unite să elimine imediat tarifele. Șocul cel mai mare a fost în cazul Israelului, care s-a trezit că este pedepsit cu tarife, deși ridicase – în avans – toate taxele aplicate importurilor din SUA.