Concurs de admitere suplimentar la unele licee. Ce prespune noua decizie aprobată care nemulţumeşte părinţii şi elevii

Elevii vor intra la liceu şi cu Evaluarea Naţională, şi cu examen separat la unele specializări. Decizia a fost luată de Camera Deputaţilor, care le dă voie liceelor bune să organizeze propria admitere pentru jumătate dintre locurile disponibile. Asociaţiile de părinti şi elevi sunt revoltate şi vorbesc despre discriminare. Iar specialiştii în educaţie spun că nu asta este România Educată promisă de ani de zile. 

• China îi dă replica lui Trump. Anunţă tarife vamale de 34% la toate produsele americane începând cu 10 aprilie

Evaluarea Naţionala va fi obligatorie pentru toţi elevii care vor intra la liceu din anul 2027. Rămâne în forma actuală, cu proba la limba şi literatura română şi matematică. În plus, pentru liceele de elită, se va organiza înca un concurs de admitere. Schimbarea contestată vehement de părinţi, elevi şi profesori a fost aprobată de Camera Deputaţilor.

Mădălina Iacob, reporter Observator: Ministerul nu a cedat, iar examenul separat la liceu a ramas în picioare. S-a negociat doar procentul - doar 50% dintre locuri pot fi ocupate în acest fel.

Ligia Deca, Ministrul Educaţiei: Examenul se va da după, iar repartizarea la liceu se va face după această succesiune, nimeni nu va rămâne pe dinafară. Dăm o şansa în plus elevilor care poate au avut o zi proastă la Evaluarea Naţională şi asigurăm o mai bună potrivire cu profilul ales.

7 din 10 părinţi nu sunt nici ei de acord cu modificările

România Educată despre care se vorbeşte din anul 2016 la Cotroceni nu pare să fie pe placul elevilor.

Iulian Cristache, Federaţia Părinţilor: Nu facem altceva decât să trimitem copiii la meditaţii. Vor fi trei categorii de elevi într-o formaţiune de studiu, vor începe fricţiunile între aceşti copii, unii se vor considera superori.

Miruna Croitoru, Consiliul Elevilor: Noi ne-am opus de la început principiului în sine pentru ca un examen suplimentar nu este văzut necesar. Se pot crea diferenţe. 

Ce presupune noul Bacalauret

Noul Bacalaurat va cuprinde o probă pentru competenţe în limba română, două pentru limbi străine şi competenţe digitale. La scris, limba română pentru toată lumea, proba obligatorie a profilului, proba la alegere, inclusiv Religia la profil uman, şi o ultimă probă complementară profilului studiat de elev.

Filiera umanistă va avea pe listă examinări la materii din domeniul real, iar cei care au studiat ştiinţe exacte vor avea probe de la uman. Probele încrucişate ar fi potrivite doar dacă întreaga programă ar fi construită după modelul internaţional, spun profesorii.

Marian Stas, expert educaţie: Vestea proastă e că întregul sistem curricular e construit aiurea, deformat, fie împins către zona reală sau umană. Elevii noştri au 3-4 probe şi parcurg 15 discipline, foarte prost, celelalte nu au importanţă. Sunt gata să fac pariu că planurile cadru vor conţine 15-16 discipline ca la nebuni din motive de proiectare sindicală sau religioasă care nu au de a face cu binele real al copilului. 

Parlamentarii au votat astăzi si legile pentru învăţâmântul universitar. Principala modificare, rectorii vor avea cel mult două mandate de cinci ani fiecare. Urmează dezbaterile şi votul Senatului, camera decizională. Legile Educaţiei ar putea intra în vigoare cel mai devreme toamna viitoare.