Rezultate dezastruoase pentru educația românească. Din 3 milioane de copii doar 330.000 de copii reuşesc să citească şi să înţeleagă ceea ce citesc

Din 3 milioane de copii doar 330.000 de copii reuşesc să citească şi să înţeleagă ceea ce citesc şi să facă inferenţe minime cu textul pe care îl citesc, este concluzia Raportului Naţional de Literaţie, prezentat vineri la Biblioteca Naţională a României. Gradul de alfabetizare al elevilor cu vârsta între 6-14 ani este scăzut, 42% dintre elevi plasându-se în zona "nefuncţional", 47% în zona "minim funcţional" şi doar 11% în zona "funcţional", transmite News.ro.

• 18 judeţe, sub avertizare meteo de vreme severă până la noapte. DETALII la Observator 13:00, la Antena 1
• Robert Fico poate vorbi, dar starea sa rămâne gravă. Medicii i-au amânat cea de-a doua operaţie

Gabi Bartic, director executiv al platformei Brio, care a măsurat gradul de alfabetizare, a prezentat concluziile raportului. "Să nu ne uităm la acceste cifre ca la copii care au probleme. Aceste cifre nu vorbesc despre copii care au probleme, vorbim despre noi ca societate, care avem o problemă să-i ajutăm pe copii să înţeleagă ceea ce citesc", a fost îndemnul expertului. 

Literaţia medie a populaţiei şcolare a României în ecartul de vârsta 6-14 ani este scăzută. Conform raportului, nivelul mediu este plasat la foarte puţin peste nivelul de "nefuncţional", în categoria "minim funcţional". Este nevoie de o dublare a capacităţilor de literaţie (de la 26,9 la 51) pentru ca nivelul mediu să treacă de 50 de puncte, intrând astfel în categoria "funcţional".

În medie, fetele au scoruri de literaţie cu 10-15% mai mari decât băieţii. Acest efect este valabil pentru toate grupele de vârstă şi toate zonele geografice. Un procent de 42% din elevi se plasează în zona "nefuncţional". Aceasta este zona de analfabetism/ incapacitate. Aproximativ 20% din aceşti elevi (deci cam 8% din populaţia şcolară) sunt la limită pentru a trece în categoria de "minim funcţional". Din păcate, cam 45% din aceşti elevi (deci cam 15- 20% din populaţia şcolară) sunt la baza absolută a capacităţii testului de a măsura ceva. Un procent de doar 11% din elevi se plasează în zona "funcţional". Procentul este mic şi îngrijorător - sugerând probleme viitoare pentru educaţia secundară şi ulterior pentru învăţământul universitar, se arată în raport. 

"Instrumentul Brio nu este gândit să testeze pentru a oferi date sistemului de educaţie, ci să testeze pentru a oferi date profesorilor şi celor care pot ajuta copiii. Spre deosebire de instrumentele PISA, PILS, vorbim despre un instrument care nu are drept scop adunarea de date, ci are drept scop ajutorul pe care îl poate oferi sistemul şi noi copiilor şi profesorilor", a explicat Gabi Bartic. 

Ce date oferă acest test?

Instrumentul Brio măsoară gradul de alfabetizare funcţională, pe trei dimensiuni: nivelul nefuncţional (reprezintă scorurile cuprinse între 0 şi 20, pe o scară de la 1 la 100), nivelul minim funcţional (reprezintă scorurile cuprinse între 21 şi 50 pe o scară de la 1 la 100) şi nivelul funcţional (reprezintă scoruri cuprinse între 50 şi 100).  Literaţia medie a populaţiei şcolare, în ecartul de vârstă 6-14 ani este scăzută. Nivelul mediu al Literaţiei este foarte puţin peste nivelul nefuncţional, în categoria minim funcţional.  Au fost testaţi copii pe texte normale. Copilul trebuie să desprindă din acest text informaţii, răspunzând la întrebări simple, făcânt inferenţe logice sau nu asupra textului.  Lipsa de literaţie nu dispare odată cu ieşirea copilului din sistemul formal de educaţie. 

"42% dintre copiii români testaţi de noi sunt în zona nefuncţională, cu scor între 0 şi 20, 47% dintre copiii testaţi sunt în zona minim funcţională, cu scor între 21 şi 50, 11% sunt în zona funcţională, cu scor între 50 şi 100." "Din 3 milioane de copii 330.000 de copii reuşesc să citească şi să înţeleagă ceea ce citesc şi să facă inferenţe minime cu textul pe care îl citesc", se arată în raport. 

Descriptorii pentru acest nivel sunt: Interpretează şi integrează idei şi informaţii din textul dat, stabileşte şi interpretează relaţii de tip cauză-efect, atribuie corect consecinţele şi cauzele posibile ale unor evenimente şi comportamente, face inferenţe şi interpretează ipoteze, stabileşte asemănări şi diferenţe între fapte, personaje şi evenimente, desprinde concluzia dintr-o suită de argumente, desprinde mesajul global al textului şi identifică generalizări făcute sau sugerate. „Asta se doreşte de la copiii care termină un sistem formal de educaţie. Doar 11% dintre ei pot realiza la finalul primilor opt ani de şcoală”, a precizat Gabi Bartic. 

Fetele au înregistrat scoruri mai bune față de băieți

Scorul total al literaţiei este mai mare în rândul fetelor decât al băieţilor (28.43 faţă de 25.38). Diferenţa de 3.05 puncte marchează avansul pe care îl au în medie fetele în competenţele de literaţie dezvoltate - un avans de aproximativ 10-15%. În concluzie, pe toate categoriile de vârstă cuprinse în eşantion (6-14 ani) fetele au nivelul de performanţă mai mare pe localizarea, înţelegerea şi sintetizarea informaţiei, cu o diferenţă cuprinsă între 2.24 - 3.98 puncte.

Conform Raportului, avansul fetelor în literaţie faţă de băieţi este constant pe toate categoriile de vârstă investigate şi datele nu sugerează că această diferenţă s-ar atenua la vârstele mai mari (anii de liceu), ci, dimpotrivă se pare că sugerează o accentuare a diferenţei. 

Toate cele opt regiuni de dezvoltare fetele menţin un nivel de performanţă superior băieţilor pe localizarea, înţelegerea şi sintetizarea informaţiei.  Conform raportului, în regiunea nr. 1 Nord-Est (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) media scorului pe literaţie al fetelor este cu 2.87 puncte mai mare comparativ cu cel al băieţilor; o În regiunea nr. 2 Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea) media scorului pe literaţie al fetelor este cu 3.71 puncte mai mare comparativ cu cel al băieţilor.

În regiunea nr. 3 Sud-Muntenia (Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman) media scorului pe literaţie al fetelor este cu 2.76 puncte mai mare comparativ cu cel al băieţilor; În regiunea nr. 4 Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea) media scorului pe literaţie al fetelor este cu 3.09 puncte mai mare comparativ cu cel al băieţilor; În regiunea nr. 5 Vest (Arad, Caraş Severin, Hunedoara, Timiş) media scorului pe literaţie al fetelor este cu 3.6 puncte mai mare comparativ cu cel al băieţilor;

În regiunea nr. 6 Nord-Vest (Bihor, Bistriţa Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare, Sălaj) media scorului pe literaţie al fetelor este cu 2.49 puncte mai mare comparativ cu cel al băieţilor; În regiunea nr. 7 Centru (Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu) media scorului pe literaţie al fetelor este cu 2.61 puncte mai mare comparativ cu cel al băieţilor; În regiunea nr. 8 Bucureşti-Ilfov (Bucureşti, Ilfov) media scorului pe literaţie al fetelor este cu 3.54 puncte mai mare comparativ cu cel al băieţilor.

Colectarea datelor pentru raport s-a realizat pe o perioadă de 15 luni, în intervalul ianuarie 2021 - aprilie 2022 şi a fost posibilă prin accesarea gratuită a testului de literaţie, pe o bază de date totală compusă din 14.796 aplicări valide ale testului de către elevii claselor I-VIII