Școala viitorului, abia la nivel de proiect pilot în România

Suntem la coada Europei în privinţa sistemului de educaţie, cu patru din 10 elevi care nu înţeleg ce citesc, arată studiile Comisiei Europene. În România, şcoala viitorului e doar la nivel de proiect pilot. 60 de mii de elevi din toată ţara vor face lecţii altfel, cu accent pe artă şi ştiinţe.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Suntem la coada Europei în privinţa sistemului de educaţie, cu patru din 10 elevi care nu înţeleg ce citesc, arată studiile Comisiei Europene. În România, şcoala viitorului e doar la nivel de proiect pilot. 60 de mii de elevi din toată ţara vor face lecţii altfel, cu accent pe artă şi ştiinţe. Este iniţiativa ONG-urilor care speră să reducă astfel rata din ce în ce mai mare a abandonului şcolar din România.

Elevii din clasa a cincea de la Şcoala Ferdinand au ieşit în curtea şcolii pentru o altfel de activitate - ora de geografie se combină astăzi cu limba română şi cu limba engleză.

Şcoala face parte cele 114 unităţi de învăţământ care vor antrena profesorii şi elevii să predea diferit. Artele şi ştiinţele vor fi materiile principale, iar lecţiile interactive nu vor lipisi în nicio zi din orar. 

Silvia Herman, coordonator program: O lecţie, atunci când vorbim de migraţia poparelor, este să poţi să vorbeşti şi despre poziţionarea lor geografică, despre economie, poveştile oamenilor, ce înseamnă impactul emoţional, etc.

România este sub media europeană la majoritatea indicatorilor educaţionali. Peste 38 la sută dintre tinerii de 15 ani au un nivel scăzut atunci când vine vorba despre citit, matematică şi ştiinţe, iar 14 la sută dintre ei abandonează timpuriu şcoala, arată datele Comisiei Europene. 

Măriuca Talpeş, specialist în Educaţie: La a opta mai ştim ceva de copii. Ştim că 40 la sută nu înţeleg textele şi nu gândesc o problemă simplă. La Bacalaureat vedem că am rămas cu 35 la sută dintre copiii care au plecat din clasa I 

Este realitatea pe care şi elevii o blamează. 

Violeta Dascălu, directoare Şcoala Ferdinand din Bucureşti: Au nevoie să vadă lucruri diferite, să facă mişcare, să se dezvolte prin artă, să facă sport, ca în timpul unei ore să aibă 3, 4 secvenţe diferite. Au nevoie să fie valorizaţi, au nevoie să fie ascultaţi, să simtă că eşti lângă el şi că se conectează cu tine ca om 

În total, peste 700 de şcoli s-au înscris în acest proiect, dar criteriile de departajare au fost foarte stricte.

În primul rând, au fost aleşi directorii care erau cei mai motivaţi să schimbe ceva la şcoala lor.

În al doilea rând, au contat şcolile cu rezultatele cele mai slabe la Evaluarea Naţională şi cele din zonele geografice cu situaţii financiare precare.