Sorin Cîmpeanu: România are cel mai scurt an şcolar din Europa, după Albania

Ministrul Educației este de părere că pentru şcoală este nevoie de timp și că rezultatele se văd exclusiv pe termen mediu şi lung. Potrivit lui Sorin Cîmpeanu, România are cel mai scurt an şcolar din Europa, după Albania.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a afirmat că elevii români petrec la şcoală, în 12 ani preuniversitari, cu aproape doi ani şi jumătate mai puţin decât cei din Germania.

"Am auzit ieri un punct de vedere, că vrem calitate, nu cantitate. Dacă cineva îşi imaginează că se poate face şcoală într-o săptămână pe lună, eu zic să aducă argumente. Pentru şcoală e nevoie de timp. Rezultatele în educaţie se văd exclusiv pe termen mediu şi lung”, spune Cîmpeanu.

Ministrul precizează că, în afară de Albania, nu știe să fie vreun alt stat cu o durată mai scurtă a cursurilor: "Sunt 156 de zile în Albania, 168 în România, 200 în Danemarca și Italia".

"Gândiţi-vă că în Germania sunt 42 de săptămâni. Dacă nu vi se pare mare diferenţa între 34 de săptămâni la noi şi 42 de săptămâni în Germania vă spun eu: diferenţa de 8 săptămâni pentru 12 ani de învăţământ preuniversitar înseamnă că un elev din Germania face cu doi ani şi jumătate aproape mai mult decât un elev din România. Doi ani şi jumătate de şcoală mai mult. Sigur, în Albania face cu doi ani şi jumătate de şcoală mai puţin decât în România. Am auzit ieri un punct de vedere, că vrem calitate, nu cantitate. Dacă cineva îşi imaginează că se poate face şcoală într-o săptămână pe lună, eu zic să aducă argumente. Pentru şcoală e nevoie de timp. Rezultatele în educaţie se văd exclusiv pe termen mediu şi lung”, a afirmat, marţi, la Ploieşti, Sorin Cîmpeanu, în cadrul unei dezbateri despre beneficiile vaccinării, la care participă sute de cadre didactice.

Nu am înţeles ce avantaje are să renunţăm la evaluări, evaluarea fiind un element de bază în procesul didactic

Ministrul a pledat, de asemenea, pentru un număr mai mare de evaluări în învăţământul preuniversitar.

"Eu, personal nu am înţeles niciodată trecerea în învăţământul preuniversitar la semestre. Nu spun că e rea, nu am înţeles-o eu, nu am înţeles ce avantaje are. Nu am înţeles ce avantaje are să renunţăm la evaluări, evaluarea fiind un element de bază în procesul didactic. În loc să avem de trei ori evaluări, am avut de două ori evaluări. (...) Sistemele alea de educaţie către care ne uităm noi cu admiraţie au evaluări săptămânale, lunare şi finale. Nu există săptămână în care elevii să nu aibă o evaluare. (...) O să o să lansez ca temă de gândire doar, ea va fi lansată şi public în dezbatere cel mai târziu în toamna acestui an, şi eu, cel puţin, voi asculta cu mare interes opiniile specialiştilor, experţilor în ştiinţele educaţiei. Nu insist că sunt deţinătorul adevărului şi nici Ministerul Educaţiei, însă pot să îmi susţin cu argumente ideile. Sunt argumente pro, sunt argumente contra şi le lansăm în dezbatere în aşa fel încât să vedem, într-un moment de cumpănă – pentru că asta este ceea ce traversăm acum în educaţie, ca să nu mă exprim către alte domenii, este un moment de cumpănă - să vedem care sunt deciziile cele mai bune în interesul elevilor şi al sistemului de educaţie. Este una din propuneri. Este una din propuneri, coroborată cu extinderea duratei cursurilor”, a mai spus Sorin Cîmpeanu, potrivit News.ro.

Societatea Academică Română a iniţiat un apel, semnat de asociaţii ale elevilor din mai multe multe judeţe şi de ONG-uri, pe care l-au adresat Guvernului şi Parlamentului.

Asociaţiile au propus ca anul școlar să aibă un număr mediu de zile echivalent cu cel din primele 10% ţări în topul testărilor PISA, începerea cursurilor la 1 septembrie 2021 în următorul an şcolar şi vacanţe mai scurte, ritmice, periodice, în timpul anului şcolar, considerând că vacanţele lungi afectează major copiii şi nivelul la care ei revin în şcoală.