254 de milioane de euro de la UE pentru reabilitarea sistemului de termoficare din Bucureşti

Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, planurile României de a sprijini modernizarea sistemului de termoficare al municipiului Bucureşti. Măsură de ajutor este în valoare de 254 de milioane euro, echivalentul a 1.208 miliarde lei, finanţată prin intermediul fondurilor structurale ale Uniunii Europene, transmite instituţia, într-un comunicat de presă.

• EXCLUSIV. "Fetele i-au fost trimise special lui Van Damme". Actorul ar fi ştiut că minorele sunt traficate şi exploatate. Cum ar fi fost mascată afacerea

• Sistemul de termoficare din Bucureşti este cel mai mare din Uniunea Europeană.

„Această măsură de ajutor în valoare de 254 de milioane EUR, finanţată prin intermediul fondurilor structurale ale UE, va ajuta România să îşi atingă obiectivele în materie de eficienţă energetică şi va contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi de alţi poluanţi, fără a denatura în mod nejustificat concurenţa”, a declarat vicepreşedinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenţei.

România a prezentat Comisiei planul de a acorda un ajutor public în valoare de aproximativ 254 de milioane euro (1.208 miliarde lei) pentru reabilitarea reţelei de distribuţie (în special a conductelor prin care apa caldă ajunge în principalele puncte de distribuţie) a sistemului de termoficare din zona urbană Bucureşti. Sprijinul preconizat va fi acordat sub forma unui grant direct finanţat din fondurile structurale ale UE gestionate de România, mai arată sursa citată.

Bucureştiul are cel mai mare sistem de termoficare din UE

Ca mărime, sistemul de termoficare din Bucureşti este primul din UE şi al doilea din lume, deservind 1,2 milioane de locuitori prin circa 940 km de conducte termice pentru sistemul de transport şi 2.800 km de conducte pentru sistemul de distribuţie. Reabilitarea sistemului de termoficare a municipiului Bucureşti va consta în înlocuirea unor secţiuni ale principalelor conducte de transport al apei calde, reprezentând aproximativ 10 % din lungimea totală a reţelei. Această investiţie va reduce pierderile de căldură şi de apă, precum şi alte tipuri de pierderi, generând costuri mai mici de întreţinere a reţelei. Prin urmare, măsura va contribui la economii de energie şi la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi de alţi poluanţi.

Astfel cum au demonstrat autorităţile române, în pofida reducerii cu aproximativ 10 % a costurilor de exploatare, funcţionarea generală a sistemului de termoficare nu va genera venituri suficiente pentru a acoperi costul aferent acestor investiţii. Prin urmare, fără sprijin public, proiectul nu ar fi viabil din punct de vedere financiar. Pentru a acoperi deficitul de finanţare al proiectului este necesar acest grant din fondurile structurale ale UE.

Potrivit sursei menţionate, normele UE în domeniul ajutoarelor de stat permit statelor membre să acorde sprijin pentru instalaţiile de producţie şi reţelele de distribuţie a energiei termice, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiţii stabilite în Orientările Comisiei din 2014 privind ajutoarele de stat pentru protecţia mediului şi energie. În special, orientările prevăd că, pentru a fi considerate compatibile cu normele UE privind ajutoarele de stat, proiectele trebuie să îndeplinească criteriile legate de asigurarea „încălzirii centralizate eficiente” stabilite în Directiva privind eficienţa energetică.

Întrucât căldura introdusă în sistem provine în proporţie de aproximativ 80 % din instalaţii de cogenerare, Comisia a constatat că sistemul de termoficare din Bucureşti este un sistem eficient de termoficare şi răcire centralizată, astfel cum este definit acest concept în Directiva privind eficienţa energetică. De asemenea, Comisia a constatat că măsura este necesară – întrucât proiectul nu ar putea fi realizat fără sprijin public – şi proporţională – deoarece proiectul va oferi o rată de rentabilitate rezonabilă.

Pe această bază, Comisia Europeană a concluzionat că măsura nu denaturează concurenţa şi este conformă cu normele UE privind ajutoarele de stat, în special datorită reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră şi de alţi poluanţi şi a îmbunătăţirii eficienţei energetice a sistemului de termoficare.

„Versiunea neconfidenţială a deciziei (cu numărul de caz SA.57425) va fi disponibilă în Registrul ajutoarelor de stat, pe site-ul web al Comisiei privind concurenţa, de îndată ce vor fi fost soluţionate eventualele probleme legate de confidenţialitate. Buletinul informativ electronic State Aid Weekly e-News conţine lista deciziilor referitoare la ajutoare de stat publicate recent pe internet şi în Jurnalul Oficial”, mai arată comunicatul de presă. 

Sursa: News.ro