26 iunie, Ziua Drapelului Naţional! Lucruri inedite despre steagul României
Românii sărbătoresc pe 26 iunie Ziua Drapelului Național, statuată în 20 mai 1998 prin Legea nr. 96. Potrivit Constituției României, „Drapelul României este tricolor; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roșu", și are o proporție de 2:3 între lățime și lungime
De Redactia Observator la 26.06.2015, 12:10
Românii sărbătoresc pe 26 iunie Ziua Drapelului Național, statuată în 20 mai 1998 prin Legea nr. 96. Potrivit Constituției României, „Drapelul României este tricolor; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roșu", și are o proporție de 2:3 între lățime și lungime
Cel mai mare drapel al României, care a constituit un nou record mondial, a fost desfășurat, la 27 mai 2013, pe aerodromul Clinceni. Drapelul, cântărind aproximativ 5.000 kg, a avut dimensiunile de 349,425 x 226,917 m, rezultând o suprafață declarată de 79.290,39 mp.
Drapelul Național — albastru, galben, roșu — de la lance — a fost decretat, pentru prima oară, ca simbol național de Guvernul revoluționar provizoriu din Țara Românească la 14/26 iunie 1848, având deviza ''Dreptate — Frăție'' înscrisă pe el.
El nu a suferit transformări majore de-a lungul istoriei. Doar distribuția culorilor (în materie de proporție și poziție) s-a schimbat într-o anumită măsură, fiind egalizată după Revoluția de la 1848, când, sub impactul spiritului revoluționar francez, multe dintre statele Europei au adoptat ca drapel național steagul standard cu trei culori.
Documente sigilografice atestă faptul că, în unele epoci istorice, drapelul românesc avea cele trei culori dispuse orizontal, cu roșul în partea superioară, galbenul în mijloc și albastrul la bază. De asemenea, proporția culorilor nu a fost aceeași cu cea de acum (33% pentru fiecare culoare). Cele trei culori pot fi identificate pe steaguri datând din vremea lui Mihai Viteazul și chiar Ștefan cel Mare.
În contextul revoluționar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri ale unor state naționale, și revoluționarii români, aflați la Paris la izbucnirea revoluției, vor arbora drapelul albastru, galben, roșu, cu albastru la hampă. Așa va fi și consfințit, ca drapel național, prin Decretul nr. 1 din 14/26 al guvernului provizoriu de la București.
Guvernul provizoriu întărea că ''Steagul național vă avea trei culori — albastru, galben și roșu''. Deviza română, care va fi scrisă atât pe steaguri cât și pe monumentele și decretele publice, se va compune din aceste două cuvinte ''Dreptate, Frăție''. Drapelul național tricolor, roșu-galben-albastru, astfel decretat la 14/26 iunie 1848, a fost sfințit a doua zi, în cadrul Marii Adunări Naționale de pe Câmpul Filaretului, numit de atunci înainte Câmpia Libertății.
La 13 iulie 1848, prin decretul 252, guvernul revoluționar a stabilit ca dispunerea culorilor tricolorului să fie de la lance astfel — albastru închis, galben deschis și roșu carmin. S-a dispus totodată confecționarea de steaguri naționale care să fie arborate în toate localitățile. Din păcate, se mai păstrează doar foarte puține, cum este piesa expusă la Muzeul Național de Istorie a României și care a aparținut Gărzii orășenești din Slatina.
Curiozităţi despre drapelul României:
- O curiozitate legată de tricolorul românesc este faptul că se aseamnă cu drapelul de stat al Ciadului, singura diferență fiind nuanța mai închisă a albastrului (indigo, în loc de cobalt cum e la cel românesc), scrie 9am.ro. Asemănarea a stârnit chiar și discuții la nivel internațional. Ambasada Ciadului de la Moscova a înaintat Organizației Națiunilor Unite un protest oficial, prin care cerea ca drapelul României să nu mai fie arborat la ONU, protest respins deoarece existența tricolorului vertical albastru-galben-roșu ca drapel al României este anterioară existenței statului Ciad.
- Un alt drapel cu care cel al României se aseamănă este cel civil al Andorrei, în timp ce cu al Republicii Moldova este înrudit, acesta având însă o proporție diferită (1:2 în loc de 2:3), un albastru mai deschis și stema țării în centru.
- A fost adoptat în Țara Românească prima dată în 1834 ca drapel de luptă. Domnitorul Țării Românești, Alexandru D. Ghica Vodă, a obținut de la otomani învoirea de a pune "steag românesc corăbiilor negustorești și oștirii".
- Semnificația celor trei culori care apar și pe pânza drapelului răscoalei lui Tudor Vladimirescu este: albastrul cerului - Libertate -, galbenul ogoarelor - Dreptate - și roșul sângelui - Frăție.
- Tricolorul ar fi fost fluturat în premieră, pe 29 iulie 1839 pe muntele Pleșuva, potrivit unor mărturii ale francmasonului Jean Alexandre Vaillant.
- Guvernul este singurul organism oficial care stabilește când drapelul României se arborează în bernă în zilele de doliu național.
- În întreaga lume, mai există doar alte opt steaguri tricolore cu benzi colorate așezate pe verticală, fără stemă: Italia, Franța, Irlanda, Guninea, Mâli, Belgia, Ciad și Coasta de Fildeș.
Citeşte şi Antena 3 ofera romanilor cel mai mare drapel din lume
