30 de ani de când Revoluția a învins: ”Îmi amintesc morții. Copiii!”

Mii de români au refăcut drumul de la comunism spre democraţie după exact 30 de ani de la ziua care a schimbat România. La ora 12 şi 9 minute, Nicolae şi Elena Ceauşescu fugeau de pe acoperişul Comitetului Central.

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Mii de români au refăcut drumul de la comunism spre democraţie după exact 30 de ani de la ziua care a schimbat România. La ora 12 şi 9 minute, momentul în care Nicolae şi Elena Ceauşescu fugeau de pe acoperişul Comitetului Central, porţile instituţiei, acum ministerul de Interne, s-au deschis pentru mulţime. În premieră, românii au putut vedea biroul dictatorului, balconul de unde a vorbit pentru ultima dată ori celulele întunecate ale securităţii. Unii au retrăit ultimele ore ale comunismului, alţii au aflat cum a început libertatea.

Pe aceleaşi trepte, pe 22 decembrie 89, oamenii strigau libertate. La 12:09, ora la care cuplul dictatorial a fugit cu elicopterul de pe acoperişul Comitetului Central, porţile instituţiei în care azi funcţionează Internele s-au deschis. Momentul a fost copleşitor pentru cei care s-au reîntors aici după 30 de ani.

(Gheorghe Neagu, revoluţionar): Am stat in acest CC o luna de zile. Din 22 decembrie!

(Reporter): Cum este sa intrati, dupa 30 de ani, din nou, in cladire?

(Gheorghe Neagu): Îmi amintesc morții. Copiii!

După o oră de la deschidere porţilor, 600 de oameni intraseră deja. În premieră, au putut sta în balconul de unde Nicolae Ceauşescu s-a adresat ultima dată poporului care deja îşi striga în stradă nemulţumirea. Cei tineri nu au ratat azi ocazia de a face un selfie.

Odată intraţi în sediul fostului Comitet Central, vizitatorii au călcat pe urmele celor care i-au alungat pe soţii Ceauşescu de la centrul lor de comandă. Pentru câteva secunde, unii au stat chiar la biroul dictatorului.

În curtea interioară, unde pereţii încă poartă urmele glonţelor, vizitatorii au admirat maşina dictatorului. Un Mercedes negru care în anii 80 era vârf de gamă. Lângă limuzină, a fost parcată vechea Dacie a Miliţiei. Oamenii nu au ratat ocazia să le fotografieze.

Pe ecrane montate special, au văzut momentele care se derulau în urmă cu 30 de ani, în acelaşi loc. Pentru cei care au văzut revoluţia din faţa televizoului, a fost cutremurător să intre azi în beciul securităţii. Locul ororilor regimului comunist. Tot în premieră, au fost deschise uşile arestului.

”Multi detinuti politici au trecut prin acest arest”, explică un ghid vizitatorilor.

Arest care se află în măruntaile clădirii. De o parte şi de alta a holului îngust şi întunecat, sunt 14 celule şi 4 camere de izolare.

În celulele fostei Securități erau adusi si tinuti toti cei care urmau sa fie supusi unui interogatoriu. Cei care nu vorbeau ajungeau la izolator. Celula era o camera extrem de ingusta in care erau tinuti fara apa, fara mancare si fara posibilitatea sa se aseze. Iar, din cand in cand securistii ca o forma de tortura veneu si bateau in usa

GEORGHE NEAGU, revoluţionar: Sistemul de la momentul respectiv nu voia sa spuna ca exista aceste celule unde erau detinutii politici, unde erau chinuiti.

Chinuri inimaginabile au trăit mai ales tinerii revoluţionari care au fost reţinuţi la baricada de la Intercontinental şi duşi la Fortul 13 Jilava. În noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989 au ajuns aici aproape 800 de oameni.

NICOLETA GIURCANU: Pe noi ne-au bătut au coborat militienii, m-au lipit pe partea stânga. Ne-au pus pe toți sa coborâm și ne bateau și ne striveau de perete în stânga. Cu creierii, capul ne zdrobeau. Aşa ne-au primit în Fort.

Povestea Nicoletei arată monstruozitatea regimului care a torturat oameni, doar pentru că s-au visat liberi. Avea doar 14 ani când a fost arestată, împreună cu fratele şi cu tatăl ei.

NICOLETA GIURCANU: Acei copii care aveau 14 ani erau considerati detinuti politic și trebuiau să ajungă în Fortul 13 Jilava.

In data de 21 decembrie, intr-o astfel de celula de mai putin de 30 de metri patrati erau inchiși si 60 de oameni, cei mai mutli copii. Au fost umiliti, batuti si torturati.

Daniela Badea a fost şi ea ridicată de miliţie de la Universitate.

DANIELA BADEA: Iesirea din Pasajul Universitate a fost pentru mine ca o imagine de sfârșit de lume, cu o atmosfera incarcata de gaze lacrimogene, de praf de arma. Toată cea zona dintre Inter, Arhitectura și Teatrul Național era plină de corpuri unii morți, unii răniți.

22 decembrie a fost ziua în care la Televiziunea Română se vorbea pentru prima oară despre victoria românilor.

ION CARAMITRU: Ne-a asezat ca sa intram in cadru. Mircea isi lasase carnetelul nu stiu unde, eu m-am dus, l-am luat, i l-am aruncat in fata si i-am spus - tu arata ca lucrezi!

(Reporter): Cum arata România dupa 30 de ani?

(Mircea Diaconu): Așa (arată spre un cartof). Uitati, asa! Asta e memorie, asta suntem noi si uitati cum ne comportam - cine suntem, cu cine am fost si cu cine am putea sa fim!

După 30 de ani, încă sunt căutate răspunsuri.

KLAUS IOHANNIS, Președintele României: Am spus deseori că vrem să știm adevărul despre Decembrie 1989, vrem ca vinovații să fie aduși în fața justiției. Vrem dreptate!

Duminică seară, eroii Revoluţiei au fost comemoraţi în Piaţa Universităţii şi în faţa Ministerului de Interne.