35 de ani de la Revoluție. Primul strigăt de libertate a venit cu primul glonţ. Mărturiile fotografului care a surprins imaginile din timpul luptelor

La 35 de ani de la Revoluţie, Istoria comunismului din România va fi predată în sfârşit elevilor din clasa a 12-a. Adolescenţii vor învăţa despre anii cumpliţi de foame, oprimare şi teroare, care s-au oprit în 1989, după o revolta care a început la Timişoara şi pe care regimul a scăldat-o în sânge. Pe 16 decembrie, bănăţenii ieşeau în stradă şi strigau pentru libertate, într-un marş refăcut de localnici an de an în memoria eroilor. 

• Războiul hibrid al Kremlinului. Propaganda rusă a inundat Tiktok cu mesaje prin care îndeamnă românii la un război direct împotriva Europei

35 de ani au trecut de când timişorenii au îndrăznit să ridice vocea împotriva dictaturii comuniste şi să strige pe străzi Libertate. Istoria se aude acum din Portalul Libertăţii, o instalaţie luminoasă, însoţită de coloană sonoră, instalată pe malul Begăi. Instalaţia redă sunetele Revoluţiei din 1989: scandări, focuri de armă, strigăte de durere. O lecţie care nu trebuie uitată.

"Ştiu doar că a fost foarte greu în Timişoara, au fost multe crime. Mai multe informaţii le ştiu de acasă. Tata mereu îmi spune cât de rău a fost şi îmi povesteşte din ce în ce mai multe", spune un tânăr. 

Revolta a început pe 16 decembrie 1989, când pastorul Lazslo Tokes a ţinut o predică în faţa bisericii din Piaţa Maria, în care critica regimul comunist care înfometa şi înfrigura poporul. La scurt timp era ameninţat de temuta Securitate, iar credincioşii se adunau pentru a-l susţine. Li s-au alăturat studenţi şi muncitori, cărora forţele regimului comunist încercau să le închidă gura. "Magazine cu vitrinele spare, erau împrăştiate plicuri pe jos, credeam că sunt manifeste, ne era frică să luăm. Atunci lumea era plină de speranţă. Toată lumea se aştepta la o schimbare, era bucurie".

Coloana înfometată de libertate a pornit spre centrul oraşului, îşi aminteşte Costi Duma, primul fotograf care a surprins imagini dramatice din timpul Revoluţiei înăbuşite în sânge de dictatorul Nicolae Ceauşescu. "Simţeam că timişorenii sunt într-un clocot care oricând poate să dea afară".

Primul strigăt de "libertate", primul glonţ

Primul strigăt de "libertate" a venit şi cu primul glonţ. Tras în după-amiaza zilei de 16 decembrie. Măcelul a continuat şi a doua zi. "M-a marcat în 17 decembrie, la lăsarea serii în faţa catedralei am fost în faţa plutonului care a tras cu gloanţe de război împotriva oamenilor şi am văzut cum au fost atinşi de gloanţe. Asta a fost şocul pentru mine", potrivit fotografului Constantin Duma. 

Fotografiile făcute de Costi Duma în timpul Revoluţiei au arătat lumii întregi că românii au scăpat de dictatură doar cu preţul sângelui. "Era un hanorac mare, făceam aşa, scoteam, făceam pac, pac, pac, pac, băgam înapoi şi asa te expuneai cel mai puţin ca şi timp". Curajul a fost mai puternic decât frica! Revolta nu mai putea fi oprită şi avea să se întindă în toată ţara.