A fost demolată o casă celebră din București, veche de aproape 100 de ani

Farmecul Bucureştiului interbelic dispare discret, dar sigur. A fost demolată casa în care a copilărit Margareta Pâslaru, aflată la intersecţia străzii Gaetano Donizetti cu Paul Urechescu, în cartierul Floreasca. Potrivit B365, casa cu ferestre mari a fost construită în anul 1927, iar în ea își avea atelierul bunicul Margaretei Pâslaru.

• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Conform sursei citate, pe 16 iunie 2022 a fost demolată casa bunicului Margaretei Pâslaru, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad (1890-1964). Fusese proiectată de proiectat de arhitectul Ion D. Trajanescu, în urmă cu aproape 100 de ani.

Casa a fost scoasă la vânzare anul acesta pentru suma de 821.000 de euro. Avea atelier de 6 metri pe 8, cu o înălțime de 6 metri, special conceput pentru sculptor, 4 camere, 2 băi, 1 bucătărie, 1 debară, 2 pivnițe, 1 garaj, 1 spălătorie, 1 balcon, pod, terasă și spațiu verde perimetral pe cele trei laturi ale imobilului.

Actualul proprietar, cel care a demolat-o, a primit autorizația de construire cu numărul 200, pentru ridicarea unei clădiri P+2. Imobilul proiectat de arhitectul Ion D. Trajanescu nu era inclus pe Lista Monumentelor Istorice. Medalioanele de pe una dintre fațadele clădirii le reprezentau pe fiicele sculptorului Ion Dimitriu-Bârlad – Magda (mama Margaretei Pâslaru) și Sanda – și pe soția sa, Nona. Proprietarul le-a declarat jurnaliștilor de la B365 că efigiile se află la păstrare în loc sigur și vor fi așezate pe noua construcție P+2. 

Margareta Pâslaru, despre casa copilăriei: Dormitorul elegant de la etaj era tapetat cu frunze palmate în relief

"Decorul în care am zburdat în primii ani de viață a fost atelierul bunicului meu, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad, profesor la Liceul Lazăr, membru al Fondului Plastic. Casa uriașă în care am copilărit avea fiecare încăpere tapetată diferit, cu gust, în tonuri închise, arabescuri patinate în aur vechi. Dormitoarele și baia cochetă erau la etaj, iar sufrageria, salonul și restul gospodăriei, la parter. Clădirea era dominată de atelierul imens, cu geamuri uriașe, formate din numeroase carouri, ca o tablă de șah, înalt cât două etaje: avea și o trapă la subsol, unde lutul prețios era păstrat la o temperatură constantă și la umezeală continuă. Dormitorul elegant de la etaj era tapetat cu frunze palmate în relief, închise la culoare și pastelate în bronz, astfel încât lumina le făcea reale, îți venea să le desprinzi din perete", a scris Margareta Pâslaru în cartea sa de memorii, "Eu și timpul. Viață, vocație, viziune".