Aderarea României la Schengen cu frontierele terestre de la 1 ianuarie, votată joi în Consiliul JAI

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) va vota joi asupra ridicării controalelor asupra persoanelor la frontierele interne cu România şi Bulgaria şi între acestea de la 1 ianuarie 2025, a confirmat marţi pentru Agerpres un oficial al UE. Austria a anunţat luni că renunţă la opoziţia faţă de aderarea deplină a României, ultimul obstacol pentru ţara noastră. 

• Cum să verifici dezvoltatorul imobiliar când vrei să cumperi o casă. Două din trei firme au mai puţin de 10 de ani activitate

În prezent, pe ordinea de zi a Consiliului JAI datată 9 decembrie figurează punctul "Decizie a Consiliului de stabilire a datei pentru eliminarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria şi România şi între acestea", în baza articolului 4, alineatul 2, din Actul de aderare al Bulgariei şi României din 2005.

Austria renunţă la veto

Totuşi, subiectul aderării la Schengen a României şi Bulgariei ar mai putea fi abordat şi în şedinţa de miercuri dimineaţă a COREPER (Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi) II, dar este puţin probabil să se mai schimbe ceva, având în vedere ultimele evoluţii. Austria a anunţat luni seară că nu se va mai folosi de dreptul său de veto pentru a bloca aderarea cu drepturi depline a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, prin vocea ministrului său de interne Gerhard Karner.

"Putem trece la următorul pas la Consiliul (Justiţie şi Afaceri Interne al) UE", a afirmat ministrul de interne austriac Gerhard Karner, citat într-un comunicat al ministerului său. "După "Schengen aerian", "Schengen terestru" este acum deschis pentru România şi Bulgaria", a declarat Karner.

Singurul lucru asupra căruia planează o doză de incertitudine este prevederea privind menţinerea controalelor la frontierelor terestre dintre Ungaria şi România şi dintre România şi Bulgaria pentru o perioadă de cel puţin şase luni, prin aplicarea Art. 25a (4) şi (5) din Codul Frontierelor Schengen, pentru a atenua potenţiala schimbare a tiparelor migratorii ce ar putea surveni ca o consecinţă imediată a eliminării controalelor la frontierele terestre şi pentru a preveni orice ameninţare gravă la adresa ordinii publice sau a securităţii interne, cum se menţionează în Declaraţia comună a României, Bulgariei, Austriei şi Ungariei dată publicităţii la Budapesta, pe 22 noiembrie.

România, în Schengen

Întrebat despre acest lucru, oficialul UE cu care a discutat AGERPRES a declarat că "posibila introducere a controalelor la frontierele interne de către Bulgaria şi România este o decizie naţională".

Cel mai probabil decizia privind aderarea cu frontierele terestre la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei va fi însoţită de o declaraţie comună a celor două ţări cu Austria, aşa cum s-a întâmplat şi cu decizia din 30 decembrie 2023 privind aderarea cu frontierele aeriene şi maritime şi care făcea referire la "continuarea eforturilor comune de a combate migraţia ilegală".

De altfel, Karner a afirmat luni seară că votul Austriei împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen din decembrie 2022 şi insistenţa sa privind combaterea imigraţiei ilegale au dus la o scădere a numărului de migranţi interceptaţi în apropierea graniţei Austriei cu Ungaria, cea mai frecventă rută de intrare în ţară.

"Fără acest veto, această reducere masivă a trecerilor ilegale ale frontierei nu ar fi avut loc", a spus el, menţionând 70.000 de interceptări anul trecut până în octombrie şi 4.000 în aceeaşi perioadă a acestui an. România şi Bulgaria aplică deja integral normele Schengen de la 31 martie 2024, dată de la care controalele la frontierele aeriene şi maritime interne cu Bulgaria şi România au fost eliminate, în baza deciziei Consiliului din 30 decembrie 2023.