Ana Maria şi-a petrecut aproape toată adolescenţa în spitale. Are nevoie de un transplant şi se roagă pentru o minune: "Suntem pe listele de aşteptare"

România se află pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte donarea de organe. Prelevarea se face doar cu acordul scris al cel puţin unuia dintre membrii majori ai familiei. Mulţi români invocă motive religioase, chiar dacă Biserica Ortodoxă Română consideră donarea de organe şi transplantul un gest nobil.

• Momentul în care femeia de 35 de ani este ucisă de bucata de gheaţă căzută de pe bloc, în Militari Residence

Ana Maria şi-a petrecut aproape toată adolescenţa în spitale. La 17 ani ştie ce e suferinţa şi cât de dură e lupta pentru supravieţuire. 

"Deci până la 9 ani, fetiţa a fost un copil perfect sănătos, nu a avut nicio problemă. Am mers la urgenţe pur şi simplu şi am aflat de transaminaze că erau foarte mărite, foarte mărite peste 800. La 14 ani a făcut ciroză. Şi de anul trecut suntem pe listele de aşteptare", povesteşte Dana Băiţă, mama pacientei care are nevoie de transplant.

Doar 10% din ficatul ei mai funcţionează şi are nevoie urgent de un transplant. Acum, se roagă pentru o minune. Pe lista celor care aşteaptă o nouă viaţă sunt 3000 de bolnavi. Însă, statisticile nu sunt de partea celor care-şi pun toate speranţele în donatori. La un milion de români avem doar 4 donatori. 

Anul trecut, au fost doar 73 de donatori în toată țara

S-au salvat cu organele lor 183 de oameni. Valentin e unul dintre pacienţii norocoşi. La 31 de ani, o fractură i-a dat viaţa peste cap. 

"Mi s-a făcut o radiografie simplă care nu evidenţia ceva foarte sugestiv. Dar, de fapt până să ajung la reevaluare, în timp ce mă întorceam acasă, veneam de la spital, mă întorceam acasă, am căzut", povesteşte Valentin Petre, tânărul salvat de transplant. 

Verdicutul a fost dur - tumoră. A avut nevoie de reconstrucţie cu transplant osos pentru picior. Salvarea a venit de la un pacient de 50 de ani care era în moarte cerebrală. 

Un donator poate salva în medie 3 oameni

"Ne confruntăm cu o creştere a refuzului în ceea ce priveşte donarea de organe şi ţesuturi după deces", spune Guenadiy Vatachki, director executiv ANT. 

În România, pacienții așteaptă, în medie, trei-patru ani până ajungă pe masa de operaţii pentru trnasplant. Spre deosebire de alte țări europene, unde intervenția are loc după maximum doi ani. 

"Profesioniştii din sănătate care trebuie să lucreze pentru realizarea transplantului, prelevarea de organe şi realizarea transplantului, dar nu în ultimul rând pentru convingerea pacienţilor şi a familiilor lor", spune Alexandru Rafila, Ministrul Sănătăţii.

În acest moment, în România, un pacient în moarte cerebrală devine donator doar în cazul în care familia își dă acordul pentru acest lucru. De cele mai multe ori, aparţinătorii sunt reticenţi şi refuză procedura. Există şi un registru al donatorilor, unde o persoană care vrea să își doneze organele se înscrie, în timpul vieții. Inclusiv Biserica Ortodoxă Română susține donarea de organe și transplantul.