Arhiepiscopia Bucureştilor a anunţat primele măsuri după reportajul Recorder. Vicarul Aurel Mihai şi-a dat demisia

Arhiepiscopia Bucureştilor a reacţionat în urma reportajului Recorder şi a anunţat că instituţia nu îşi însuşeşte atitudinea clericilor corupţi, împotriva cărora a luat măsuri de fiecare dată. Arhiepiscopia a reluat şi ideile expuse de Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, care spunea că materialul Recorder a fost construit pentru a transfera asupra Patriarhului Daniel vina unor aşa-zişi complici.

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Arhiepiscopia Bucureştilor, ca şi purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, a criticat reportajul Recorder privind fondurile publice alocate bisericilor, spunând că este construit pentru a transfera asupra Patriarhului Daniel vina unor aşa-zişi complici, dar a anunţat şi primele măsuri în urma investigaţiei jurnalistului Victor Ilie.

Arhiepiscopia Bucureştilor spune că Preotul Aurel Mihai - vicar eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor, şi-a prezentat demisia şi nu mai ocupă niciun post în administraţia bisericească, după ce a recunoscut că exprimările prezentate în cadrul reportajului au fost neadecvate. ”Teoretic, este desigur posibilă o tentativă de inducere în eroare din partea unor oameni rău intentionaţi, fie ei şi angajaţi ai Bisericii. Odată dovedită reaua lor voinţă sau implicarea în ceva reprobabil, aceştia sunt şi vor fi oricând sancţionaţi şi îndepărtaţi, întrucât compromit Biserica. Niciun act de corupţie nu trebuie tolerat într-o instituţie, mai ales în Biserică”, a mai transmis Arhiepiscopia Bucureştilor. 

Lazăr Neacşu, politicianul care apare în ancheta Recorder privind fondurile publice alocate bisericilor şi care şi-a dat demisia din partid şi din calitatea de consilier general al Municipiului Bucureşti, şi-a prezentat demisia şi din funcţiile bisericeşti. Acesta era membru în Adunarea Eparhială şi în Adunarea Naţională Bisericească. ”Afirmaţiile domnului Lazăr Neacşu sunt neadevărate şi iresponsabile, recomandându-se, de exemplu, în mod absurd, „deputat de Patriarhie”. Referitor la afirmaţia acestuia cu privire la apartenenţa sa politică, precizăm că Preafericitul Părinte Patriarh Daniel nu a îndemnat pe nimeni, niciodată, să se înscrie în vreun partid politic, deoarece Patriarhia este neutră din punct de vedere politic", a transmis Arhiepiscopia Bucureştilor.

Administraţia Patriarhală va cerceta aspectele din reportajul Recorder

Potrivit comunicatului, pentru clarificarea aspectelor apărute în materialul video menţionat mai sus, se va face o cercetare la Arhiepiscopia Bucureştilor de către reprezentanţii Administraţiei Patriarhale. 

Arhiepiscopia Bucureştilor a făcut precizări şi cu privire la S.C. Solid System Solution S.R.L., reprezentată de Marius Iorga, care afirmă în materialul video că obţine fonduri pentru biserici.  

”Facem precizarea că, în urma unor cercetări interne făcute din motive rezonabile care ţin de documentaţia depusă pentru licitaţie şi care au condus la concluzia că procesul de licitaţie a fost viciat, firma a fost descalificată, cu interdicţia de a mai participa la licitaţii organizate de Arhiepiscopia Bucureştilor sau de a mai contracta lucrări noi la vreo unitate de cult, pentru o perioadă de 12 luni, începând cu data de 17 august 2021 (cu aproape două luni înainte de apariţia acestui material), aspect comunicat tuturor unităţilor de cult din eparhie. Aceleaşi măsuri au fost aplicate, de-a lungul timpului, şi altor societăţi comerciale care au încercat să intervină ilegal în procedura de licitaţie”, se mai arată în documentul citat.  

Arhiepiscopia Bucureştilor transmite, de asmenea, că aplică de mai mulţi ani un set amplu de proceduri administrative şi tehnice, după cum urmează: 

• Începând cu anul 2013, pentru a obţine o transparenţă ridicată, la nivelul protoieriilor din Arhiepiscopia Bucureştilor s-a implementat un sistem de contabilitate şi gestiune (Winmentor), care permite verificarea şi controlul modului de folosire a resurselor materiale din teritoriu; 
• Începând cu anul 2014, pentru sporirea transparenţei referitoare la folosirea corectă a resurselor materiale, la nivelul tuturor unităţilor de cult, Arhiepiscopia Bucureştilor a implementat un sistem de supraveghere şi control al operaţiunilor bancare de la unităţile de cult (proiect unic la nivel de Patriarhia Română); 
• Unităţile de cult din Arhiepiscopia Bucureştilor au obligaţia ca plata pentru lucrările de construire sau reparaţii (restaurări) de biserici ori clădiri bisericeşti de orice tip, precum şi pentru lucrările de pictură din nou ori restaurare – conservare să nu se efectueze în avans, ci numai pe bază de situaţii de lucrări corect întocmite; încălcarea acestei dispoziţii este sancţionată cu destituirea parohului, respectiv a stareţului (stareţei), în cazul mănăstirilor.  Diriginţii de şantier care avizează situaţiile de lucrări răspund şi ei în faţa legii pentru eventuale nereguli din activitatea lor; 
• Sumele de bani primite de către unităţile bisericeşti din Arhiepiscopia Bucureştilor pentru realizarea de lucrări de construcţii şi reparaţii, lucrări de pictură etc., provenite din fonduri publice (de la bugetele locale sau centrale ale instituţiilor publice), sunt cheltuite exclusiv prin utilizarea mijloacelor de plată fără numerar (ordine bancare de plată; plata către comercianţii acceptanţi, folosind un card bancar anexat contului curent al unităţii bisericeşti); folosirea plăţilor în numerar este interzisă cu desăvârşire, încălcarea hotărârii având ca efect sancţionarea cu destituirea din funcţie a celui responsabil; 
• Orice solicitare de finanţare din fonduri publice se face exclusiv după obţinerea avizului scris de la Centrul Eparhial; reprezentanţii unităţilor bisericeşti care depun dosare de finanţare din fonduri publice, fără a obţine mai întâi avizul Centrului Eparhial, sunt sancţionaţi administrativ, de la avertisment scris, până la destituirea din funcţie; 
• Pentru lucrările cu valoare mai mică de 100.000 euro (indiferent dacă există sau nu finanţare din fonduri publice), se organizează selecţie de oferte la nivelul unităţilor de cult; 
• Pentru lucrările cu valoare mai mare de 100.000 euro fără T.V.A. (indiferent dacă există sau nu finanţare din fonduri publice), deşi legislaţia NU ne obligă să organizăm licitaţii, din motive de transparenţă şi disciplină financiară, totuşi sunt organizate licitaţii la Centrul Eparhial, după o procedură internă, care cuprinde o parte dintre prevederile Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice: 
• aprobarea prealabilă a caietului de sarcini (Sectorul Monumente şi Construcţii Bisericeşti - MCB); 
• publicarea anunţului privind intenţia unităţii de cult de a contracta lucrările (în Ziarul Lumina şi pe site-ul Arhiepiscopiei Bucureştilor); o simplă căutare pe Google, după expresia „lucrări parohii”, are ca prim rezultat site-ul Arhiepiscopiei Bucureştilor cu link către licitaţii; 
• anunţarea datei de organizare a licitaţiei la Centrul Eparhial pe site-ul Arhiepiscopiei Bucureştilor şi prin e-mail; 
• prezentarea ofertelor în plicuri sigilate la Centrul Eparhial; 
• deschiderea plicurilor în prezenţa ofertanţilor şi a reprezentanţilor Centrului Eparhial (Sectoarele Economic, Monumente şi Construcţii Bisericeşti şi Juridic); 
• prin asimilare cu legislaţia privind achiziţiile publice, la deschiderea ofertelor din cadrul licitaţiilor folosim un proces-verbal standard care respectă prevederile Ordinului nr. 1581/2018 privind aprobarea formularelor standard ale proceselor-verbale intermediare de evaluare aferente procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică; 
• desemnarea câştigătorului în termen de 15 zile. 
•  
• În anul 2019, prin hotărârea nr. 6332/2019, Sfântul Sinod a aprobat Regulamentul Administrării Bunurilor Bisericeşti. Regulamentul a fost comunicat gratuit tuturor unităţilor de cult din Biserica Ortodoxă Română şi cuprinde reguli cu privire la modul corect şi transparent de folosire a banilor proveniţi din fonduri proprii sau din fonduri publice; 

”Arhiepiscopia Bucureştilor nu îşi însuşeşte atitudinea clericilor corupţi. Acolo unde au existat deficienţe privind corectitudinea, au fost luate măsuri de sancţionare şi îndreptare; de aceea nu trebuie să se creeze o imagine negativă faţă de toţi ceilalţi clerici care lucrează corect. Arhiepiscopia Bucureştilor, prin măsurile implementate de ani de zile, a prevenit şi a luat măsuri de sancţionare faţă de clericii care au lucrat incorect. Avem convingerea că, privind lucrările realizate la multe biserici din cadrul Arhiepiscopiei Bucureştilor, am făcut eforturi să identificăm cele mai transparente, corecte şi eficiente proceduri, care să asigure durabilitatea, termenele de execuţie şi preţul cel mai mic. Procedurile aprobate de Arhiepiscopie sunt corecte şi eficiente, specifice persoanelor juridice de drept privat, întrucât nu există un act normativ sau contract prin care Statul Român să se angajeze că suportă integral sau într-un procent definit cheltuielile acestor obiective. Numai în funcţie de disponibilităţi, unele instituţii publice cu atribuţii în domeniul sprijinirii cultelor pot oferi sprijin financiar”, se mai arată în comunicat.  

Reţeaua secretă a "Marelui Alb", devoalată de un jurnalist infiltrat în interiorul sistemului

Pentru a devoala mecanismele imperiului financiar construit de BOR, jurnalistul Victor Ilie și-a creat o identitate falsă şi s-a infiltrat în sistem pozând într-un om de afaceri cu conexiuni politice care poate face rost de bani europeni pentru reabilitarea unor biserici.

A reuşit astfel să ajungă la episcopul vicar Aurel Mihai, consilierul general Lazăr Neacșu, care se autodescrie ca un reprezentat al Bisericii în politică, și la un om de afaceri care lucrează cu Biserica. Aceştia i-au explicat exact cum funcţionează sistemul, cum sunt câştigate contractele de reabilitare sau construcţie ale bisericilor şi cum toate aceste acţiuni au binecuvântarea Patriarhului Daniel, pe care îl numesc "Marele Alb".

Ancheta realizată cu camera ascunsă a scos la iveală cum firme "de casă" ale Bisericii depun dosare la Primărie în numele lor, pentru a obţine finanţare pentru anumite lucrări, iar apoi îşi recuperează banii şi îi multiplică din licitaţiile pentru realizarea lucrărilor, pe care le câştigă pentru că doar lor le sunt cunoscute din Ziarul Lumina, denumit "SEAP-ul Bisericii". "Nu există pe piaţă Ziarul Lumina? Nicăieri. Numai în Biserică. Ai înţeles?", spune Lazăr Neacşu.

Lazăr Neacşu, demisie din PSD şi din funcţia de consilier general

PSD Bucureşti a anunţat că Lazăr Neacşu, politicianul care apare în ancheta Recorder privind fondurile publice alocate bisericilor, şi-a dat demisia din partid şi din calitatea de consilier general al Municipiului Bucureşti.

Consilierul general Lazăr Neacşu, care se autodescrie într-un reportaj Recorder ca un reprezentat al Bisericii în politică, şi-a dat demisia din partid şi din Consiliul General al Municipiului Bucureşti în urma dezvăluirilor din ancheta jurnalistică privind fondurile publice alocate bisericilor.

"Organizaţia PSD Bucureşti şi Organizaţia PSD Sector 4 anunţă că Neacşu Lazăr şi-a prezentat în această dimineaţă demisia din Partidul Social Democrat şi din calitatea de consilier general PSD din cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureşti", a transmis Biroul de presă PSD.