Banca Mondială: România, vulnerabilă la riscurile asociate schimbărilor climatice. Șoferii cu mașini vechi ar putea să fie obligați să plătească o nouă taxă de poluare

Peste 30 de grade Celsius la final de octombrie. Secetă prelungită, valuri de caniculă, furtuni violente şi incendii de vegetatie. Schimbări climatice fără precedent lovesc economia României, iar Banca Mondială a venit cu un raport de țară pe care l-a prezentat astăzi la Cotroceni. Ca să rezistăm, guvernul ar trebui să investească aproape 3% din PIB până în anul 2050 pentru eliminarea emisiilor de carbon. Printre recomandări apare şi introducerea unei taxe de poluare pentru maşinile vechi.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

România ar trebui să investească aproape 3% din PIB până în anul 2050 ca să elimine emisiile de carbon. Altfel, riscăm să ne distrugem economia şi ne expunem fenomenelor meteo devastatoare. Datele apar în raportul Băncii Mondiale despre clima şi dezvoltarea ţării noastre, făcut public astăzi la Palatul Cotroceni, în prezenţa preşedintelui Iohannis şi al mai multor miniştri. Printre recomandări apare şi introducerea unei taxe de poluare pentru maşinile vechi.

România, vulnerabilă la riscurile asociate schimbărilor climatice

Sunt vești proaste inclusiv pentru șoferi. Experții recomandă Guvernului să introducă pe viitor o nouă taxă pentru poluare. Asta pentru că flota de autovehicule din România este cu 40% mai veche decât media Uniunii Europene. 

Raportul Băncii Mondiale arată că România este extrem de vulnerabilă în faţa catastrofelor naturale provocate de schimbări climatice – în special la inundatii și secetă. Anul acesta, din iulie, temperaturile au fost peste cele normale, cu un record de 41 de grade Celsius. Pământul s-a crăpat de secetă - precipitaţiile au fost la jumătate faţă de cât ar fi trebuit să plouă.

Cornel Stroescu, fermier: Secetă foarte mare. Însămânţatul culturilor de toamnă se face foarte greu. Suntem la sfârşitul lui octombrie şi suntem în tricou, la mânecă scurtă. Avem temperaturi de 27-28 de grade. Nu am mai întâlnit de când mă ştiu eu.

Andreea Filip, reporter Observator: În Dobrogea nu a mai plouat din iunie, iar luna septembrie a fost declarată cea mai călduroasă din ultimii 100 de ani. Fermierii se plâng şi spun că toate culturile de rapiţă sunt compromise aici în proporţie de 100%. Iar pentru cele de orz şi grâu, speranţele sunt minime.

7 din 10 români se simt ameninţaţi de valurile de căldură și de seceta din ultimul an. Au şi motive. Fenomele extreme sunt foarte puternice - au şters pe de faţa pământului cel mai mare lac sărat din ţară, din judeţul Brăila.

Reporter-fermier: Ce mai mănâncă animalele?

- Păi nu mai mănâncă. Supravieţuiesc, nu mănâncă.

Raportul despre climă al Băncii Mondiale cuprinde mai multe recomandări pentru guvern. Economia să nu se mai bazeze atât de mult pe cărbune, iar flota auto trebuie întinerită - este cu 40% mai veche decât media Uniunii Europene

Marius Gîrlașiu, reporter Observator: Experții Băncii Mondiale ne recomandă să reducem emisiile de carbon și dioxid de carbon. Asta ar însemna să folosim mai multe panouri solare, mașini electrice și statii pentru încărcarea lor. Alt punct vital este folosirea ratională a apei. Riscăm să epuizăm resursele de apă, iar asta va provoca o criză - producție scăzută de cereale, legume și fructe. Am avea probleme majore cu hidrocentralele și productia de electricitate. Există totuși o veste bună. Sondajele recente arată că 41% dintre români sunt îngrijorati de schimbările climatice. Le consideră o problemă foarte importantă, în rând cu sănătatea şi corupţia.

Fără să ţinem cont de recomandările specialiştilor, vor trăi vremuri din ce în ce mai dure, avertizează climatologii.

Roxanda Bojariu, climatolog ANM: Va fi o climă temperată schimbată. Vorbim de valuri de căldură care în marile aglomeraţii urbane se amplifică şi atunci efectele sunt mult mai dure, asupra sănătăţii publice. Există un factor climatic amplificator, însă poate fi limitat. 

Klaus Iohannis - preşedintele României: Efectele acestor schimbări climatice devin tot mai evidente şi mai acute pentru cetăţenii României, fie că este vorba de valuri de căldură care îşi pun amprenta asupra sănătăţii, de fenomenul de secetă cu impact negativ în economie sau de furtuni violente.

Potrivit Băncii Mondiale, până în anul 2030, România îsi va reduce cu 55% emisiile de carbon faţă de anul 1990.