Banca Națională a României SE RETRAGE din comisia de negocieri pentru recuperarea Tezaurului de la ruși!

Cristian Păunescu, consilier al Guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), a declarat, în cadrul dezbaterii ”Tezaurul României la Moscova. 100 de ani mai târziu”, că este momentul ca instituţia să se retragă din comisia româno-rusă de studiere a istorie comune, care are ca obiectiv şi formularea unui punct de vedere legat de tezaurul român din Rusia.

• "Nu mai pot nici să mai plâng de atâta supărare". Peste 5.000 de oameni din patru județe, evacuați din calea apelor. 9.000 de pompieri au fost mobilizați în zone

Cristian Păunescu, consilier al Guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), a declarat, în cadrul dezbaterii ”Tezaurul României la Moscova. 100 de ani mai târziu”, că este momentul ca instituţia să se retragă din comisia româno-rusă de studiere a istorie comune, care are ca obiectiv şi formularea unui punct de vedere legat de tezaurul român din Rusia, informează news.ro

Cristian Păunescu a precizat că este nerăbdător să părăsească această comisie, întrucât ”deja şi-a asociat numele cu un eşec” şi a explicat că membrii acestei comisii nu primesc bani.

”Pentru noi, Banca Naţională, e momentul să ne retragem din comisie, în sensul că noi am predat comisiei tot ce aveam legat de bunurile Băncii Naţionale şi că nu avem ce să mai arătăm şi să mai demonstrăm”, a precizat el. Consilierul a precizat că această comisie este necesară, întrucât reprezintă ”o punte de legătură”, deşi partea rusă refuză să recunoască protocoale pe care le-a semnat.

Partea rusă recunoaşte că BNR şi-a depus tezaurul la Moscova şi rămâne ca sarcina pe viitor a părţii ruse să caute documumente care să ateste acest lucru. Deci, ei într-un fel recunosc protocoale semnate de ei, dar vor să vadă şi exemplarele lor, susține Păunescu.

În decembrie 1916, au plecat către Moscova 1.738 de casete cu aur ale BNR, în valoare de aproximativ 315 milioane lei, cu o greutate de 91,32 tone, care au fost încărcate în 17 vagoane de tren.

În iulie 1917, a plecat al doilea transport: în trei vagoane de tren au fost încărcate 188 de casete ale Băncii Naţionale, care cuprindeau: aur, în valoare de 574.523,57 lei, adică 0,16 tone, şi ”titluri, efecte, valori, depozite, parte din arhive şi cărţi, actele sale”. Astfel, în total, în primul şi în cel de-al doilea transport s-au aflat 91,48 tone aur.

Peste o jumătate de an, însă, autorităţile bolşevice au confiscat tezaurul României, inclusiv tezaurul Băncii Naţionale, declarându-l ”intangibil pentru oligarhia română”, dar asumându-şi ”răspunderea de a păstra acest tezaur pentru a-l preda în mâinile poporului român”.

În anii 1935 şi 1956 au fost restituite o parte dintre arhivele şi bunurile cu valoare istorică şi artistică ce fac parte din patrimoniul cultural al României.

În iunie 1935, un număr de 212 lăzi dintre cele venite din Rusia pe ruta Moscova – Odessa – Constanţa – Gara Obor (Bucureşti) au fost predate Băncii Naţionale a României; în aceste lăzi s-au aflat: bilete de bancă de 1, 2 şi 100 lei şi clişeele lor; cerneluri tipografice, hârtie pentru tipărirea bancnotelor, un aparat de numerotat, clei; hârtii de valoare, inclusiv dintre cele depozitate de particulari la BNR, dar pentru care fuseseră deja emise duplicate, şi documente de arhivă.

Printre altele, în 1956, s-a întors în ţară - şi poate fi astăzi văzut la Muzeul Naţional de Istorie a României - celebrul tezaur cunoscut sub denumirea ”Cloşca cu puii de aur” (19,763 kg). Dar în niciuna din acele două restituiri n-a fost vorba de Tezaurul Băncii Naţionale a României.