Biserică de lemn, veche de mai bine de 300 de ani, readusă la viaţă de voluntari. Şindrila, bătută cu aproape o mie de cuie din lemn

O biserică de lemn din Oltenia, veche de mai bine de trei secole, este readusă la viaţă de o mână de voluntari. A ajuns pe mâna celor de la "Ambulanţa pentru monument" şi este restaurată cu tehnica folosită de meşterii de odinioară: cu lemn cioplit cu dalta şi maiul. În acelaşi timp este bifată şi o premieră. Şindrila de pe acoperiş este bătută cu mii de cuie de lemn. 

• Val de reacţii şi acuzaţii de "jocuri politice murdare" după ce CCR a respins candidatura Dianei Șoșoacă la prezidențiale. Liste închise pentru Cotroceni

Cu pasiune şi multă răbdare, aşa lucrează voluntarii la reabilitarea bisericii de lemn. Deşi plouă afară, aceştia nu renunţă la misiune.

"Acum lucrez la unghiul dinţilor şi, de fapt, sunt doar două unghiuri, deşi, dacă te-ai uita nu ar părea. Acesta drept şi cel din mijloc, care este mai ascuţit", spune Mihai Hurezanu, voluntar.

Mihai studiază arhitectura la Sibiu. E la a doua restaurare în cadrul proiectului Ambulanţa pentru Monumente şi de mai bine de o lună lucrează cot la cot cu restul voluntarilor să salveze bătrâna biserică din lemn.

"Complicat a fost să fac aceeaşi geometrie pe care au făcut-o meşterii original şi apoi... sculptura este atât de simplă încât să baţi cu maiul în daltă", spune Mihai Hurezanu, voluntar.

Biserica e monument istoric, dar aici nu s-au mai ţinut slujbe de 30 de ani. Reparaţii, de şi mai mulţi ani. Lăcaşul de cult a fost ridicat în jurul anilor 1700 şi a devenit pacientul Ambulanţei pentru Monumente în ultimul ceas, când risca să se facă una cu pământul.

Prin acoperiş ploua, iar stâlpii de lemn erau mâncaţi de putregai

Voluntarii au bifat acum şi o premieră în domeniul restaurării, cel puţin pentru ultima jumătate de secol. Şindrila este bătută cu aproape o mie de cuie din lemn, exact cum făceau meşterii de odinioară.

"Fiecare piesă se ia la mână, se îndreaptă. Tot lemnul trebuie să fie uscat. De la şindrila din stejar, laţiul din fag şi cuiul, cum e cel din mână, e din corn şi e foarte elastic şi pentru asta îl folosim, la baterea şindrilei", spune Radu Popa, voluntar.

"Este prima oară când se lucrează, se reface o şarpantă cu cuie de lemn, aşa cum se făcea acum 300 de ani. Tot lemnul este cioplit, indiferent că este vorba doar de părţi din elementele de lemn, deci părţi care se chertează sau integral, anumite elemente, că vorbim de tălpi, vorbim de cosoroabe sau vorbim de căpriori, inclusiv laţii de fag, dacă aţi văzut, sunt toţi ciopliţi manual", spune Carina Tataranu, Asociaţia "Inima Olteniei". 

Biserica din Căpăţâneşti e învăluită şi în legende locale. Oamenii din sat au vrut să o mute pe deal, dar, spun localnicii, crucea reapărea peste noapte în luncă, locul unde a fost ridicată iniţial. S-a renunţat la strămutare şi bisericuţa a rămas în locul în care e azi. Altă poveste locală spune că în anii 70, când râul Motru a ieşit din matcă şi a măturat totul în cale, biserica a rămas în picioare deşi apa a ajuns până la streaşină.