Bucureştiul, acoperit cu apă de trei metri din cauza Dâmboviţei!
Una din cele mai mari inundaţii ale Capitalei a avut loc în 1865. Atunci, Dâmboviţa s-a revărsat şi a făcut prăpăd.
De Redactia Observator la 16.05.2014, 17:48
- Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
- Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă
Una din cele mai mari inundaţii ale Capitalei a avut loc în 1865. Atunci, Dâmboviţa s-a revărsat şi a făcut prăpăd.
„Între 13 şi 20 martie, tot cursul Dâmboviţei de la Grozăveşti până la Vitan a fost acoperit de un strat de apă, care în unele părţi atingea trei metri înălţime”, nota istoricul George Potra, citat de historia.ro.
Totul s-a întâmplat din cauza zăpezii care s-a topit brusc. Numărul celor rămaşi fără case şi „sub biciul foamei” a fost atât de mare, încât domnitorul Alexandru Ioan Cuza, la presiunea poporului, decide să înceapă canalizarea Dâmboviţei.
Aceasta a fost cea mai dezastruoasă inundație din secolul al XIX-lea, care a afectat nu numai Capitala ci întreaga țară. În unele părți ale Bucureștiului, apa a atins nivelul de trei metri. Numărul sinistraților a fost foarte mare, circulația s-a întrerupt, aprovizionarea cu apă potabilă și alimente s-a desfășurat greoi.
S-a început o puternică campanie în ziarele vremii împotriva guvernului, acuzat de lipsa de măsuri în ajutorul populației, nepricepere și necinste. Este votată legea pentru desființarea morilor și zăgazurilor de pe apa Dâmboviței; lucrările prevăzute în lege încep imediat dar ritmul este lent, cu termene amânate, cu lucrări superficiale.
Nu este singurul incident de acest fel. Inundaţii mari au avut loc şi în mai 1864 când au fost inundate mahalalele Antim, Broșteni, Izvor iar apele au atins doi metri . S-au acordat ajutoare de urgență constînd în alimente și bani.
Ultima inundaţie provocată de Dâmboviţa a avut loc în 1892 când sînt afectate cartierele Grozăvești, Cărămidari și Cotroceni; Grădina Botanică a fost distrusă aproape în întregime.
