Catacombele Sibiului, vechi de cinci secole, au fost deschise publicului. Ce pot vedea vizitatorii cu un bilet de 25 de lei

Catacombele Sibiului au fost deschise publicului. Odată ajunşi în subsolul Bisericii Ursulinelor, edificiu care datează de la începutul secolului al XV-lea, curioşii vor afla că aici sunt în jur de 200 de cripte, unele vandalizate, din care se întrezăresc coşciuge sau fragmente de haine ale defuncţilor. Un tur cu ghidaj costă 25 de lei iar grupurile se fomează la orele 12.00, 15.00 sau 17.00. Redeschise în cadrul Festivalului Internaţional de Artă Contemporană de la Sibiu - SCAF, spaţiile Mănăstirii Ursulinelor ar rezolva o problemă majoră a Muzeului Naţional Brukenthal dacă ar putea fi preluate.

• UE pregătește contramăsuri la taxele vamale anunţate de Trump. Ursula von der Leyen: "Este o lovitură majoră pentru economia mondială"

Galeriile subterane adăpostesc mormintele maicilor şi ale slujitorilor fostei mănăstiri. În întuneric, vizitatorul se va lăsa ghidat de lumina lanternei.

Odată cu ieşirea Transilvaniei de sub dominaţia otomană şi instaurarea administraţiei austriece, biserica a fost cedată călugăriţelor ursuline, mai exact în anul 1728. Călugăriţele sosesc în Transilvania la începutul secolului al XVIII-lea din regiunea de astăzi a Bratislavei. Numele lor provine de la Ordinul Ursulinelor, care a fost unul religios, fondat în secolul al XVI-lea în contextul contrareformei. Sfânta Ursula, care ar fi fost o martiră creştină, este prăznuită anual în 21 octombrie. Ursulinele militau pentru sprijinirea educaţiei tinerelor, a vârstnicilor, a persoanelor bolnave şi a nevoiaşilor.

Catacombele sunt construite în stilul Gotic târziu şi al Barocului

La fel ca Biserica Ursulinelor, Catacombele sunt construite în stilul Gotic târziu şi al Barocului, cu arcuri în formă de cruce. Chiar deasupra portalului principal al Bisericii este statuia Sfintei Ursula care este îmbrăcată într-o rochie albă, cu o pelerină pe care este simbolul crucii iar în mâna dreaptă ţine frunză de palmier - simboluri ale martiriului.

Pe arcul principal, se vede reliefat simbolul monarhiei habsburgice, cu vulturul bicefal. În centru, se află monograma Mariei Tereza, reprezentată aici pentru că a sprijinit lucrările de restaurare ale Bisericii Ursulinelor. Trofee de arme arată că printre persoanele laice care au sprijinit financiar Ordinul s-au aflat şi membrii ai armatei Cetăţii Sibiului.

Trei cranii - simboluri ale morţii - reflectă amintirea. Vizitatorul va afla de la ghid şi care simbolurile principale al Vaticanului: cheile porţilor Raiului şi tiara papală cu trei niveluri.

Structura a suferit de-a lungul timpului mai multe schimbări.

Primele catacombe au apărut în Roma antică, în secolul al II-lea al erei creştine. Galerii subterane au fost primele în care primii creştini se rugau, se adăposteau, îşi îngropau morţii. La Sibiu, datează de 500 de ani şi includ peste 200 de cripte.

O parte dintre cripte au fost profanate în ultimii 30 de ani, şi în general profanatorii le-au vizat pe cele cu placate de marmură, crezândă că vor găsi bunuri de valoare. De remarcat că fiecare criptă are un număr pictat deasupra, foarte important pentru că în funcţie de el se găsesc în arhivele parohiale informaţii şi documente despre defunct. În pluc, registre sunt expuse la parter.

Catacombele au servit şi drept refugiu antiaerian

Vizitatorul va afla că aceste catacombe, în anii celui de-al Doilea Război Mondial, au servit şi drept refugiu antiaerian.

În 1969, au avut loc ultimele lucrări de restaurare iar în 2004 atât Biserica, cât şi clădirea fostului Liceu Pedagogic au fost declarate monumente istorice. Şi în perioada Interbelică, liceul a fost un colegiu destinat fetelor. În prezent, clădirea fostului liceu şi Biserica se află în patrimoniul Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Alba Iulia.

Muzeul Naţional Brukenthal a închiriat spaţiul pe perioada SCAF - Festivalul de Artă Contemporană. În cripte au fost înmormântaţi în general călugări dominicani din secolul XV dar şi călugăriţe ursuline dar şi preoţi parohi. Nu orice persoană avea privilegiul de a fi îngropat aici. Liturghiile se realizau pe o masă din piatră, aflată chiar dedesubtul altarului Bisericii Ursulinelor.

Un muzeu al oraşului Sibiu

Spaţiul Mănăstirii Ursulinelor ar rezolva unele dintre problemele importante pe care Muzeul Naţional Brukenthal le are. A explicat pentru News.ro Alexandru Chituţă, managerul interimar.

„Pentru arta contemporană, spaţiul de aici este de bun augur. Noi continuăm aici expoziţiile în cadrul proiectului After SCAF şi după alegeri vom vedea ce se va întâmpla. Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia ne-a închiriat gratuit acest imobil ca noi să încercăm să îl amenajăm şi să îl deschidem spre vizitare. Este un imobil important pentru Muzeul Naţional Brukenthal pentru că şi-a mărit colecţia, acum prin achiziţia de artă contemporană, dar niciodată nu s-a pus problema unde depozităm, ce facem. Pentru că din 1970, de când a fost preluată colecţia Muzeului Cinegetic şi Muzeul de Istorie colecţia Brukenthal s-a dublat şi spaţiile au rămas aceleaşi. După 1990, Casa Artelor a fost dată Muzeului Astra iar Turnul Sfatului a fost retrocedat Primăriei oraşului. Am pierdut două clădiri, am rămas cu acelaşi patrimoniu imobil iar cel mobil s-a dublat”.

Sibiul nu are în momentul de faţă un muzeu al oraşului, spune directorul. „Putem face în acest imobil şi un modul al oraşului. Aici vorbim de aproximativ 4.500 de metri pătraţi, grădinile cu cele trei curţi şi mai există grădina Mănăstirii care nu sunt folosite”, a sugerat Alexandru Chituţă.

Din octombrie, Mănăstirea Ursulinelor găzduieşte expoziţiile „Día de los Muertos” a fostografului Plaino Marian dar şi „E aici”, semnată de pictorul şi restauratorul Ioan Muntean.