Cazinouri-monument din România, perle care spun istorii din alte epoci. În unele s-au investit sume ameţitoare, pe măsura celor jucate aici în trecut

Cazinoul din Vatra Dornei a fost redeschis, după trei decenii de paragină. În urmă cu două secole, un loc de întâlnire şi socializare, astăzi, monumentul a fost transformat în muzeu. Investiţia se ridică la 7 milioane de euro. Momentan, turiştii pot vizita gratuit obiectivul. 

• Prognoza meteo în Bucureşti pentru următoarele zile. Sunt aşteptate ninsori, vânt şi temperaturi negative

La 127 de ani de când început să fie ridicat de la zero, cazinoul din Vatra Dornei a fost reconsolidat şi şi-ar putea schimba numele în Palatul Dornelor: "Binecuvintează acest centru muzeal şi multicultural cu venirea duhului tău cel sfânt". 

Cazinoul din Vatra Dornei, redeschis

Peste o sută de vizitatori au venit la inaugurare, zi în care monumentul a fost sfinţit de un sobor de preoţi. "Acum 40 de ani arăta... cât de cât. Pe urmă s-a degradat. Suntem foarte bucuroşi. Am venit să îl vedem cu tot dragul", spune un localnic. "Arată cum ştiu eu că arăta când eram mic", zice altcineva.

Clădirea a fost construită în perioada Imperiului Austro-Ungar, după proiectul unui arhitect vienez. "Era un loc de socializare. De exemplu, aici funţiona şi o sală de biliard. Balconul era rezervat orchestrei, iar în centru era dispusă o scenă pentru diversele spectacole. A fost construit din bani publici, o chetă publică, la care a contribuit inclusiv Franz Joseph, împăratul Austriei", povesteşte Constantin Ursu, director general al Muzeului Naţional al Bucovinei.

Investiţii şi afaceri deschise în zonă

"Odată ce au fost descoperite izvoarele cu apă minerală de la Vatra Dornei, primarul de atunci, Vasile Deac, a văzut că poate să dezvolte această localitate punând în valoare izvoarele de apă minerală", spune Ciprian Muscă, consilier în cadrul Ahiepiscopiei Sucevei.

După patru ani de lucrări de renovare, bijuteria arhitecturală - aflată în prezent în grija Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor - va găzdui de acum expoziţii şi evenimente culturale. "Au fost restaurate şi refăcute elementele arhitecturale, ornate frumos şi pictate de meşteşugari din Ciocăneşti", explică Alexandru Flavian Sava, purtător de cuvânt al Ahiepiscopiei Sucevei.

"O să fie un plus pentru turism, o atracţie pentru oraşul Vatra Dornei şi pentru judeţ", crede un trecător. Pe asta mizează şi Cristina şi Cristian Ioneac. Au un centru de echitaţie în zonă şi, ca să atragă turişti, au venit la inaugurare cu o trăsură trasă de cai, îmbrăcaţi în straie moldoveneşti, ca să îi plimbe pe vizitatori: "Ne dorim să aducem spiritul de altădată în zilele noastre".

Momentan, intrarea la muzeu este gratuită.

Cazinoul din Constanţa

Şi cazinoul din Constanţa e tot mai aproape de strălucirea de odinioară. Clădirea-simbol de la malul mării va putea fi admirată în toată splendoarea vara viitoare. Lucrările de renovare au durat trei ani. O cameră de la subsol e singura din cazinou unde au fost păstrate plafonul original şi piatra de temelie.

Băile Herculane şi-au recăpătat şi ele o parte din măreţia de altădată, după ce un antreprenor din Cluj a investit milioane de euro în renovarea cazinoului din staţiunea veche de două mii de ani. Edificiul găzduieşte în prezent spectacole şi petreceri tematice.

Cazinoul din Sinaia, transformat tot în muzeu, a rămas şi el o poartă deschisă către România regală. 

"Vorbim de sfârşitul secolului al XIX-lea. Noţiunea de cazino este diferită faţă de ce înseamnă acum cazinoul pentru oamenii de rând. Atunci aristrocraţia, oamenii cu foarte mulţi bani trebuiau să fie încântaţi şi plini de adrenalină. Era un anumit statut social dusul şi mersul la cazino. Nu oricine putea să joace, în raport cu zilele de astăzi. Se jucau averi", povesteşte Adrian Buga, istoric.

Primul cazino construit în România

Primul cazino construit în România se află în Slănic Moldova, datează din 1894 şi a fost scos la licitaţie în vară cu un milion 450.000 de euro. Nu şi-a găsit cumpărător însă.