Ciprian foloseşte detectorul de metal pentru a găsi adevărate comori îngropate în pământ: "Obiecte de peste 4.000 de ani"

Multe dintre piesele expuse în muzeele din România sunt descoperite cu ajutorul pasionaţilor de comori. Aceştia folosesc detectoarele de metal şi astfel reuşesc să aducă la suprafaţă obiecte cu valori inestimabile. Dar pentru a practica această pasiune, oamenii sunt nevoiţi să aibă autorizaţie de la Poliţie, iar mai apoi trebuie să predea tot ce au găsit primăriilor, ca ulterior să ajungă în proprietatea Direcţiilor de Cultură. 

• Crin Antonescu, despre trădarea lui Victor Ponta: Nu e vorba de mine, este vorba de trădarea față de peste 60% dintre români

Pasiunea de a descoperi obiecte îngropate în pământ, unele cu o valoare inestimabilă, capătă tot mai mult teren şi în România. Peste 450 sunt doar în judeţul Buzău. Ciprian Chiriac este unul dintre aceştia. Deşi iniţial a fost căutător de chilimbar, o problemă medicală i-a schimbat viaţa.

I s-a recomandat să meargă mult pe jos, şi aşa a apărut această pasiune. Uneori parcurge zeci de kilometri cu detectorul. Şi de-a lungul timpului a făcut mai multe descoperiri.

"Un ac de cusut, cu care se coseau pieile de animale, undeva în mileniu doi înainte de Hristos. După aceea un ciocan cu toc, expertizat tot undeva în aceeaşi perioadă, deci obiecte de peste patru mii de ani. Plus un cuţit de bronz, tot prin munţii Buzăului", spune Ciprian Chiriac, detectorist.

La noi în ţară sunt zeci de mii de detectorişti

"Deţinerea unor astfel de detectoare, fără a avea autorizaţie de la unitatea de Poliţie reprezintă contravenţie şi se sancţionează cu amendă cuprinsă între 2.500 şi 7.500 de lei şi cu sancţionea complementară a confiscării detectorului", spune Ane Mari Vrapciu, IPJ Buzău.

Cei care fac astfel de descoperiri sunt obligaţi să predea obiectele găsite la Primărie, de unde sunt trimise Direcţiei de Cultură.

"În general piesele sunt acoperite de pământ, majoritatea sunt piese de fier, cupru sau argint. Piesele trebuiesc curăţate de pământ, trebuie îndepăratat stratul de eroziune, eventuale lipituri, completări şi o consolidare pentru a le proteja în timp", spune Mihaela Ioan, restaurator Muzeul Județean Buzău.

Abia după ce sunt restaurate se poate stabili valoarea obiectului. Iar din cauza faptului că descoperirile curg pe bandă rulantă, laboratoarele de analiză ale muzeelor sunt blocate.

"De foarte multe ori, şi aici vorbim în special atunci când sunt descoperite tezaure monetare, se pune o presiune pe laboratorul de restaurare al muzeului, care are un singur specialist", spune Daniel Costache, managerul Muzeului Județean Buzău.

Conform legii, în maximum 18 luni de la declararea obiectelor, detectoriştii trebuie să primească 30% din valoarea de expertiză. Consiliul Judeţean Buzău a plătit peste 61 de mii de lei doar anul trecut.