Clădiri afectate de cutremurul de 5,8 grade. Studenţii de la Petrol şi Gaze din Ploieşti au descoperit fisuri uriaşe
Seismul de duminică dimineaţă, cel mai mare care a lovit România în ultimii 14 ani, scoate la suprafaţă probleme uriaşe. Vorbim despre clădiri în care oamenii nici măcar nu ştiu dacă sunt în pericol.
De Redactia Observator la 29.10.2018, 20:15
Seismul de duminică dimineaţă, cel mai mare care a lovit România în ultimii 14 ani, scoate la suprafaţă probleme uriaşe. Vorbim despre clădiri în care oamenii nici măcar nu ştiu dacă sunt în pericol.
Sunetul cutremurului de duminică dimineaţa a fost înregistrat în interiorul Palatului de Cultură din Iaşi. Un aparat care măsoară vibraţiile redă tonalităţi înfricoşătoare.
Silviu Gurlui, profesor de fizică: După acţiunea cutremurului, palatul a mai vibrat destul de mult timp, 5 minute Palatul a fost in vibratie continua!
Vibraţii care, pe termen lung, degradează vizibil clădirea emblematică din Iaşi.
Cutremurul de 5,8 pe Richter a fost cel mai mare din ultimii 14 ani, iar efectele s-au văzut şi la Universitatea Petrol şi Gaze din Ploieşti. Studenţii au observat crăpături noi într-una din clădiri. Mai mult, o fisură uriaşă, apărută acum 25 de ani, s-ar fi adâncit. Conducerea Universităţii dă totuşi asigurări că studenţii - peste 5 mii la număr - nu sunt în pericol. Mai mult, clădirea ar urma să intre într-un proces de reabilitare, întârziat din cauza birocraţiei.
Mihai Coloja - Rector UPG Ploiesti: Nu pot să spun dacă s-a adâncit pentru că nu a măsurat-o nimeni, noi suntem obişnuiti cu ea. Ea a existat, aşa am moştenit-o. Ni s-a spus că nu prezintă pericol.
Pericol va fi însă, dacă România va fi lovită de un cutremur de peste 7 grade. În Bucureşti, spre exemplu, sunt peste 4 mii de clădiri vechi, care se pot prăbuşi. La fel şi multe blocuri ridicate în ultimii ani.
În Bucureşti, toate clădirile noi trebuie proiectate pentru a rezista unui cutremur de până în 8 pe scara Richter. Problema este că în multe cazuri, planurile nu sunt respectate de constructori care, pentru a-şi reduce consturile, nu ţin cont de schiţele arhitecţilor.
CONSTANTIN OVIDIU, expert tehnic în construcţii: Poate să nu respecte procentul minim de armare, spre exemplu. Sau poate anumite elemente de faţadă nu sunt înrămate în cadre de beton- le numim noi.
În momentul în care vă cumpăraţi o locuinţă nouă, solicitaţi dezvoltatorului să vă pună la dispoziţie cartea tehnică a imobilului în care sunt trecute toate etapele construcţiei. Dacă vă refuză, ar fi cazul să căutaţi alt apartament.
Clădirile ar trebuie verificate de autorităţi încă de la turnarea fundaţiei. Din lipsă de personal, inspectorii nu ajung însă pe toate şantierele. Şi de aici, lucrări de mântuială.
Bogdan Udrescu, arhitect: Dacă Ion şi Vasile ştiu ei că se fac aşa, că aşa fac ei de 500 de an, între timp au aflat că dacă pun mai puţin fier, merge şi aşa. Ne doare chestia asta şi o să ne doară foarte tare la un cutremur serios.
CONSTANTIN OVIDIU, expert tehnic în construcţii: Am auzit cazuri în care nu au fost controlate toate lucrările sau nu toate etapele de execuţie.
Reporterii Observator au cerut informaţii de la Inspectoratul de Stat în Constucţii, legate de siguranţa noilor clădiri. Nu am primit încă niciun răspuns.
