Copil de 2 ani, diagnosticat cu tuse convulsivă. Medicii au descoperit că micuţul nu fusese vaccinat niciodată. Semnal de alarmă pentru părinţi

Un copil de 2 ani a fost diagnosticat cu tuse convulsivă şi rujeolă la Spitalul de Boli Infecţioase Victor Babeş din Capitală. Copilul nu a fost vaccinat cu niciun fel de vaccin de la naştere. Fratele lui de 10 ani a avut şi el acelaşi tip de tuse.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Managerul Spitalului de Boli Infecţioase Victor Babeş din Capitală, prof. dr. Simin Aysel Florescu, a relatat, într-un interviu acordat News.ro, că în unitatea sanitară medicii au îngrijit un copil de numai doi ani care a avut în acelaşi timp şi rujeolă şi tuse convulsivă. Copilul nu a fost vaccinat cu niciun fel de vaccin de la naştere. El a fost externat recent şi nu a făcut complicaţii severe pentru că a fost diagnosticat şi tratat foarte repede. Asta nu înseamnă însă că alte cazuri similare nu pot ajunge pe secţia de terapie intensivă, cu complicaţii severe, a explicat medicul. Fratele copilului, în vârstă de zece ani, a avut şi el tuse convulsivă.

Copilul nu fusese vaccinat niciodată până la doi ani

De altfel în afară de aceste două cazuri din Capitală, în ultima perioadă au fost tratate la unitatea sanitară mai multe cazuri care au provenit şi din judeţe precum Giurgiu şi Teleorman. Conform ultimelor date publicate de INSP, în primele patru luni ale acestui an au fost diagnosticate 112 cazuri de tuse convulsivă, de şapte ori mai multe faţă de anul, trecut.

„Am avut acum un copil de doi ani nevaccinat, provenit dintr-o mamă la care nici nu ştim istoricul de vaccinare, şi care are concomitent rujeolă şi tuse convulsivă, iar fratele lui de zece ani are şi el tuse convulsivă. Cel cu ambele boli în acelaşi timp nu are niciun fel de vaccin de când s-a născut, până la vârsta de doi ani.

Mijloacele moderne de diagnostic molecular ne-au ajutat să-i punem foarte repede diagnosticul de certitudine în ceea ce priveşte tusea convulsivă, dar asta nu înseamnă că putem merge aşa, pentru că aceste cazuri puteau fi foarte frumos evitate printr-o schemă decentă, civilizată, de vaccinare, aşa cum este asigurată cea din programul naţional de vaccinare din ţara noatră.

Nu a avut criterii suplimentare de severitate, dar nu este normal ca acest lucru să se întâmple, nu este normal ca aceşti copii să nu fie vaccinaţi şi să provină şi dintr-o mamă nevaccinată pentru că se întâmplă adevărate tragedii, se pot întâmpla focare din ce în ce mai mari, în familii, în colectivităţi, care vor merge progresiv, dacă nu se întrerupe treaba asta. Deci vaccinarea copiilor şi vaccinarea gravidelor ar scădea ritmul de transmitere al infecţiei, cel puţin pentru tusea convulsivă.

Să nu uităm că, dacă aceste cazuri încă nu sunt de ATI, asta nu înseamnă că altele nu vor fi. Tusea convulsivă este o boală periculoasă”, a explicat Dr. Simin Aysel Florescu.

Rata scăzută de vaccinare, principala problemă în cazurile de tuse convulsivă

Rata scăzută de vaccinare, principala problemă care duce la îmbolnăviri şi complicaţii. Acestea pot fi dintre cele mai severe, mai ales în cazul copiilor cu vârsta sub un an. Pot fi însă evitate prin vaccinarea femeilor însărcinate, într-o anumită perioadă a sarcinii. Dr. Florescu vorbeşte despre adolescenţi şi adulţi cu forme atipice de boală tocmai pentru că nu au făcut rapelurile vaccinale.

„Este vorba despre aceeaşi problemă majoră, şi anume scăderea ratei acoperirii vaccinale, pentru că tusea convulsivă reprezintă un pericol masiv din punct de vedere al complicaţiilor, mobilităţii şi mortalităţii la copii şi mai ales la copii sub un an.

Sursa cea mai importantă de boală pentru aceşti copii este reprezentată de adolescenţi şi adulţi, care fac forme atipice de boală datorită faptului că nici ei nu şi-au mai făcut rapelurile vaccinale la zece ani, aşa cum ar fi trebuit.

Vaccinarea este cea care ne protejează pe toţi. Aş vrea să spun un lucru foarte important, şi anume în privinţa afecţiunilor tusei convulsive la copiii sub un an la care ne doare cel mai rău din punctul de vedere al severităţii cazurilor şi al pericolului, acestea ar putea fi contracarate foarte bine prin vaccinarea gravidelor, este recomandată de foarte mult timp, vaccinarea gravidelor ca şi rapel, între săptămânile 26 şi 31 sau 32 de sarcină pentru că în felul acesta atât mama cât şi copilul vor fi protejaţi de această boală. Copilul va primi anticorpi de la mamă în timpul sarcinii şi ulterior prin alăptare şi asta îl va proteja în primele două luni de viaţă până când începe să-şi facă propriile vaccinări, dar de formele cele mai grave care apar în aceste prime două luni.

Pe de altă parte protecţia unui copil este asigurată şi de vaccinarea celor din jur, familia apropiată, comunitatea mică în care creşte, e vorba atât de părinţi, cât şi de bunici, cât şi de ceilalţi fraţi sau surori, copii mai mari, care şi ei ar trebui să fie vaccinaţi, în felul acesta se realizează imunitatea aceea de tip cocon, în jurul copilului mic, ca acesta să nu se îmbolnăvească. Din cauza faptului că toate aceste lucruri nu prea se întâmplă, avem din ce în ce mai multe cazuri”, a precizat medicul.

Când se face vaccinarea

Medicul Simin Aysel Florescu explică perioadele de imunizare, dar şi faptul că există o experienţă imensă în ceea ce priveşte siguranţa şi eficienţa acestor vaccinuri. În Bulgaria există deja epidemie de tuse convulsivă, iar aceste cazuri nu rămân doar dincolo de graniţă, spune specialistul, tocmai pentru că se pot transmite foarte uşor.

„La copii este recomandată în primul rând, începând de la vârsta de 2 luni. Sunt după aceea câteva rapeluri, la 4 luni, la 6, la 11 luni. Toate aceste lucruri sunt ţinute foarte bine sub control de către medicii de familie. Singura dorinţă a noastră este ca părinţii să se adreseze medicilor de familie.

Evident că se va ajunge rapid la o omogenizare a acestor cazuri, nu vor rămâne dincolo de graniţă, toate aceste boli sunt cu transmitere respiratorie, se transmit foarte uşor şi foarte rapid. E suficient să fie nu ştiu câte cazuri la bulgari că or să apară rapid în câteva săptămâni şi la noi, din ce în ce mai multe. Să nu uităm că avem şi noi cazurile noastre proprii, care se împrăştie. Va fi un lucru absolut îngrozitor din punctul nostru de vedere, pentru că este extrem de ciudat şi anormal să vezi cazuri de boli vechi şi perfect vaccinabile pentru care există o experienţă imensă în ceea ce priveşte eficienţa şi siguranţa vaccinurilor respective, să vezi bolile respective acum doar pentru că oamenii nu mai vor să se vaccineze”, a explicat Prof. Dr. Simin  Aysel Florescu pentru News.ro.

Prof. Univ. Dr. Cristian Oancea, managerul Spitalului de Boli Infecţioase Victor Babeş din Timişoara a explicat care sunt diferenţele între patologia copilului de vârstă mică şi a adultului.

„Trebuie să disociem între patologia pediatrică şi patologia adultă. Acest pertussis este o bacterie care dacă este depistată în primele faze la adulţi, trece mai uşor, e acea tuse spastică, tuse uscată, care te duce în fazele mai avansate la dispnee şi wizing. La copii această bacterie poate să provoace şi pneumonii şi accesele de tuse sunt înecăcioase şi afectează foarte mult calitatea vieţii.

Se răspândeşte foarte rapid într-un termen scurt, prin apropiere, prin acele picături, mare atenţie când stăm cu o persoană care are această tuse seacă, tuse măgărească, este posibil să ne infecteze şi pe noi.

La adult, după 2-3 săptămâni se remit simptomele, dacă este depistată în puseul acut, bacteria este identificată prin acest exudat faringian sau nazal, se trece sub tratament de specialitate de obicei cu antibiotice din clasa macrolidelor, dar indicăm şi tratament simptomatic cu antitusive.

Dacă vedem că avem o tuse, dacă vedem că nu ne simţim bine, este foarte importat când ieşim în colectivitate, când socializăm şi nu avem altă opţiune de a rămâne într-un mediu mai izolat să ne punem mască. Masca nu trebuie să ne fie ruşine să o purtăm şi ne protejează atât pe noi, cât şi pe colegii, prietenii noştri, familia noastră.

Nu orice tuse, fenomen tuşigen se tratează cu antibiotic. Şi dacă fenomenul tusigen, după două-trei săptămâni, a trecut, nu mai luăm antibiotic că luăm degeaba, se va remite de la sine, imunitatea noastră face ca să învingem boala. La copii este acelaşi tratament, dar se instituie mult mai repede, fenomenele tusigene sunt foarte agresive şi indicăm să se ducă la medicii specialişti pediatri”, a explicat medicul pentru News.ro.