Culele, cartea de vizită a Olteniei, riscă să se facă una cu pământul. Statul le-ar vrea în patrimoniul UNESCO, dar ar putea fi prea târziu

Culele sunt cartea de vizită a Olteniei. Doar că multe dintre impunătoarele conace care poartă între zidurile groase de cărămidă poveşti din vremuri demult apuse riscă azi să se facă una cu pământul. Statul le-ar vrea acum în patrimoniul UNESCO, dar au trecut prea mulți ani în care nimeni nu a făcut nimic pentru a le salva de la pieire. Timpul nu a iertat. Şi nici hoții, care au luat tot ce au putut desprinde şi căra. 

• Vortex polar peste România. Iarna se reîntoarce în forță cu răcire accentuată, ploi, lapoviță şi ninsori, inclusiv în Bucureşti

Tanti Rodica şi-a priponit calul şi îşi paşte vaca la câţiva paşi de Cula din Șiacu - ar trebui să fie unul dintre cele mai valoroase monumente ale Olteniei, dar e azi doar o ruină. De două secole, e cea mai impunătoare construcţie din sat. Tanti Rodica e singura care-şi mai aruncă un ochi peste gardul casei. Încă nu a uitat cum era viaţa la conac.

Diana Speretoiu, reporter Observator: Cum era cula asta când erai matale copil?

Tanti Rodica: Păi, era frumoasă, că atunci era stăpânită. Nu a fost lăsată în părăsire.

Diana Speretoiu, reporter Observator: Aceasta este printre ultimele fotografii în care a fost surprinsă Cula Cioabă-Chintescu, în vremurile ei de strălucire. Iată-ne 60 de ani mai târziu, iar clădirea riscă să piară.

Boiernașul Răducan Cioabă a început construcția la 1818. Boierul Marin Chintescu, din Craiova, a desăvârşit-o. Cula cu două etaje, cu ziduri din cărămidă, groase de aproape un metru, a fost gata la 1823. Când boierii s-au stins, conacul a ajuns depozit.

Diana Speretoiu, reporter Observator: Timp de două decenii, până în 89, aici a fost muzeu. Apoi cula a fost abandonată. Așa că a căzut ușor pradă hoților și vandalilor, care au furat și distrus tot ce s-a putut

Aceeași soartă o are și Cula Crăsnaru, situată la aproape 60 de kilometri distanță.

Reporter: E aceeași imagine pe care o găsim și în alte cule din Gorj.

Ilie Petroi, primar Aninoasa: : Da.

Reporter: Vandalizate.

Ilie Petroi, primar Aninoasa: : Vandalizate. Ia uitați aici ce bârne se făceau odată, totul manual. Uite, au venit ei cu spray-ul să scrie aici ceva.

Diana Speretoiu, reporter Observator: În Cula Crăsnaru, se vede cel mai bine lipsa intervențiilor. A trecut atât de mult timp în care nu s-a făcut nimic încât atât în interior, cât și pe acoperiș au crescut arbuști

Ilie Petroi, primar Aninoasa: : Da. Era fortificație aici stăteau să tragă Aici stăteau cu armele ca să-și apere cula. Refugiul boierilor era în culă când apăreau cotropitorii

Salvarea monumentului este complicată. Clădirea are doi proprietari, unul în România, unul în Statele Unite. Românul e de acord ca statul să intervină să salveze cula, ar fi dispus chiar să o cedeze, dar autorităţile nu au reuşit să dea de urma moştenitorului plecat peste ocean. Lipsa actului de proprietate e doar una dintre probleme.

Ilie Petroi, primar Aninoasa: Nu există nicio posibilitate ca ea să intre în patrimoniul nostru, ca noi să aplicăm pe diferite apeluri de proiecte deoarece bugetul local nu ne-ar permite să restaurăm un astfel de monument.

Salvarea vine de la voluntari

Unde statul are mâinile legate, o rază de speranţă vine de la voluntari. Asociația "Inima Olteniei" încearcă să strângă, din donaţii, cei 40.000 de euro de care "Ambulanţa pentru Monumente" are nevoie pentru restaurarea acoperişului. Grinzile, căpriorii, șița acoperişului, totul va fi lucrat manual, cu dalta. Numele celor care donează vor fi cioplite pe șindrila ce va acoperi conacul. Lucrările vor începe în august și vor dura șase săptămâni.

Liana Tătăranu, președinte Asociația Inima Olteniei: Acoperișul s-a deteriorat progresiv și accentuat în ultima perioadă. Noi va trebui să lucrăm doar din exterior pentru că, în interior, efectiv, nu avem pe ce să punem schele. Cumva, chiar este ultima, ultima șansă a ei pentru că tare mi-e teamă că, într-un an de zile, probabil o să se ducă cu totul și scările, și planșeul care mai este la primul nivel

Aceeași asociație a salvat deja două cule de la pieire. Cu bani din PNRR, autoritățile speră şi ele să refacă mai multe conace boierești din Gorj - au semnat deja un prim contract de un milion de euro. Speranțe sunt și pentru Cula Șiacu. Consiliul Judeţean a reuşit să răscumpere clădirea în 2016, dar abia de curând a devenit proprietar şi pe terenul de sub ea.

Cosmin Popescu, președinte CJ Gorj: Am identificat sumele din buget propriu pentru a reabilita Cula Șiacu. Problema, în țară, a culelor, este proprietatea. Ne trezim că avem în administrare construcția în sine, dar terenul aferent nu aparține unității administrativ teritoriale. De ce? Nu s-au făcut acte de proprietate, moștenitorii n-au făcut dezbaterea succesorală, nu-i interesează să vândă.

Statul vrea să nominalizeze atât Cula Crăsnaru, cât și Cula Cioabă – Chintescu în patrimoniul mondial UNESCO. Numai să nu se facă una cu pământul până atunci.