Antena Meniu Search
x

Curs valutar

Video Stațiunea supranumită "fabrica de sănătate" își caută magia de altădată. Istoria ei este scrisă încă de pe vremea romanilor

La nici 20 de kilometri de Râmnicu Vâlcea şi la 80 de kilometri de Sibiu, pe Valea Oltului, veţi descoperi o veritabilă "fabrică de sănătate". În staţiunea Călimăneşti-Căciulata, magia trecutului nu a fost lăsată să piară. Cele mai multe clădiri-simbol din micuţul orăşel sunt restaurate. Cocheta aşezare îţi oferă cadre demne de imortalizat, indiferent în ce direcţie îţi arunci privirea. E un exemplu de "aşa da" Călimăneştiul. Dacă ai răbdare în trafic. 

Cristina Oprea
de Cristina Oprea

la 26.05.2023 , 20:53

Călătorim acum pe Valea Oltului, într-o altă zonă de tradiție a turismului și balneologiei și unde schimbările de decor sunt la fel de spectaculoase.

Cristina Oprea, reporter Observator: Și aşa a rămas până în zilele noastre. Cine ajunge în staţiunea binecuvântată cu miraculoase izvoare termale va descoperi aici nu doar cea mai mare bază de tratament din Oltenia, ci şi o fascinantă istorie care se scrie încă de pe vremea romanilor.

Stațiunea supranumită "fabrică de sănătate" își caută magia de altădată

Vezi și

Castrul Arutela a fost ridicat, spun istoricii, în jurul anului 138. Făcea parte din Drumul Oltului sau Calea lui Traian - o veritabilă autostradă a antichităţii, care lega Dunărea de Transilvania.

Pe acelaşi subiect

Prima atestare documentară a Călimăneştilor e datată… 20 mai 1388. "A binevoit domnia mea să ridic din temelie o mănăstire. la locul numit Călimănești pe Olt…" Este un fragment din Hrisovul lui Mircea cel Bătrân.

Așa arăta stațiunea în 1960. Și tot în arhivele ANF am găsit și aceste imagini, din 1976. O legendă a locului spune că izvoarele au fost descoperite nimeni nu mai știe exact când de ciobanul Căciulă. Uimit că vitele și oile bolnave i se înzdrăveneau după ce se scăldau în locul mocirlos, omul le-a spus tuturor că apele de acolo îți spală orice durere. N-a trecut prea mult până când locului i s-a dus faima-n lumea întreagă.

Precizarea o face Georghe Lazăr, profesor de geografie a turismului şi cel pentru care staţiunea a fost muză şi scop. A adus, la rândul său, recunoaşteri internaţionale şcolii de turism de aici şi a pregătit generaţii întregi de specialişti. Când priveşte imaginile din arhive, chipul i se înseninează.

Gheorghe Lazăr, profesor: Cu ajutorul apei se stimulează musculatura care, în diferite stadii de boală, prezintă fie o rigiditate musculară, fapt ce face ca procesele de metabolism să fie încetinite.

Din vorbă-n vorbă, dascălul ne spune şi cel mai mare regret al său: închiderea uneia dintre cele mai de preţ şcoli ale urbei, înfiinţată în anii '70, ca secţie externă a Institutului de Balneologie-Fizioterapie Bucureşti. Activitatea de cercetare s-a oprit în 2000, atunci când institutul s-a desfiinţat. Trei ani mai târziu, imobilul a fost retrocedat moștenitorilor. Au urmat 18 ani de abandon și degradare. Abia în 2021, autorităţile judeţene au reușit să rescumpere clădirea şi au început reabilitarea ei. Dascălul trage speranţă că şi şcoala va fi redeschisă.

Nu doar prinţi şi împăraţi s-au lecuit cu apele locului. Refugiaţi şi soldaţi din timpul războaielor mondiale şi-au căutat și ei alinarea la poalele Coziei. Aşa a apărut Aleea de Cură, o potecă ce uneşte izvoarele din zona parcului Hotelului Central și până în Căciulata, la izvoarele 1 şi 2. Deşi ploaia nu stă, ţinem înadins să urmăm traseul care şerpuieşte prin pădure.

Şi cel mai spectaculos, de pe întreg traseul pe care avem ocazia să descoperim şi fauna locului. O salamandră se lasă admirată în toată splendoarea ei. Câțiva paşi mai departe, ochii ne sunt furaţi de o clădire ce aduce a castel medieval, cu turnuri, acoperiş în multe ape şi pridvoare de lemn scupltat. E Castelul Cantacuzino, ridicat la final de secol XIX de un descendent al Voievodului Şerban Vodă. De vila ce domină vederile de demult cu staţiunea se leagă poveşti ce te cutremură. Aici s-a retras şi fiica constructorului, Ioana Cantacuzino, după ce locuinţa din capitală i-a fost bombardată.

Cristina Oprea, reporter Observator: La Castelul Cantacuzino şi-a trăit ultimii ani din viaţă prima femeie din ţara noastră care a obţinut brevet de pilot. Confiscată în vremea comuniştilor şi transformată, pe rând, în fabrică de hârtie igienică sau locuinţe sociale, Vila Cantacuzino a intrat acum pe mâinile unui antreprenor care vrea să îi redea strălucirea de altă dată.

Hotelul Central, emblema staţiunii, chioşcurile de fanfară, parcurile şi vilele cochete ce se întind de-a lungul Căii lui Traian întregesc astăzi un ansamblu urban protejat prin lege.

Florinel Constantinescu, primar: Aici veneau, într-adevăr, oamenii potenţi ai vremurilor pentru a-şi petrece timpul liber, pentru a-şi petrece vacanţele. 

Turismul monahal este şi el la rang înalt în Vâlcea. Sfânta Mănăstire Cozia atrage valuri de pelerini. Aici îşi doarme somnul de veci Mircea Voievod, iar lăcaşul de cult a avut şi el parte de zbucium. A servit ca spital de campanie şi chiar adăpost pentru caii trupelor germane, în timpul invaziei nemţeşti. Imagini rare, din arhivele ANF, datate 1942, surprind câteva aspecte din viața de la mănăstire.

Pe Olt în jos, din mijlocul apelor se înalță mândru Schitul Ostrov, o ctitorie a lui Neagoe Basarab şi a soţiei sale Despina. Este cea mai veche mănăstire de maici din România, salvată de la pieire prin intervenţia unui inginer care a înălţat aşezământul cu 6 metri, ca să-l ferească de inundarea pricinuită de amenajarea hidroelectrică a Oltului.Are bogății nenumărate stațiunea Călimănești-Căciulata. Dar ceva îi lipsește – fix tihna de care ai nevoie când te duci la cură.

Florinel Constantinescu, primar: Cu toţii aşteptăm autostrada Bucureşti - Piteşti - Sibiu cea care ar face ca tot traficul greu să se mute pe această autostradă. În prezent, el este prin localitatea noastră. Este un drum construit de mult, pentru un număr de, să zicem, 40 de mii de maşini ca medie zilnică.

Şi care este depăşit, în zilele noastre şi de trei ori, fapt ce face ca ambuteiajele să paralizeze deseori staţiunea de pe Valea Oltului. 5 mii de locuri de cazare sunt în Călimăneşti-Căciulata. 200 de mii de turiști o vizitează de-a lungul anului.

Ți-a plăcut acest articol?

Like
Întrebarea zilei
Aţi întâmpinat probleme în obţinerea adeverinţelor care vă atestă vechimea în muncă?
Observator » Exclusiv Observator » Stațiunea supranumită "fabrica de sănătate" își caută magia de altădată. Istoria ei este scrisă încă de pe vremea romanilor