Cum era o mamă din Timiş să rămână fără bani după ce a pus la vânzare un cuptor pe internet. Metoda prin care au abordat-o hoţii virtuali

Infractorii virtuali care folosesc Inteligenţa Artificială şi Deep-Fake sunt acum mai eficienţi şi mai mulţi decat hoţii de buzunare şi oricine poate rămâne fără banii din conturi şi portofelele virtuale. Echipa Observator începe să prezinte tehnicile folosite care s-au perfecţionat în ultimii ani şi toţi suntem vulnerabili, avertizează poliţia. 

• ANIMAŢIE. Florin Piersic se pregăteşte de o nouă operaţie importantă. Primul mesaj transmis de pe patul de spital

Escrocii care te vânează sună din partea companiilor de telefonie sau de gaze şi, sub pretextul că vor fi sistate serviciile, cer reactualizarea datelor, inclusiv informaţii bancare. Ori trimit SMS-uri false că ai de primit un colet prin curier. În acest caz, te îndeamnă să accesezi un link cu un virus care vă poate infecta telefonul. Atenţie dacă foloseşti site-urile de vânzări online! 

Poţi rămâne fără banii din cont în câteva secunde

Conversaţie escroc-reporter: 

Escroc: Bună ziua, mai este valabil anunţul cu telefonul?

Reporter: Bună ziua! Da, este valabil!

Escroc: Mă interesează şi pe mine să-l cumpăr!

Reporter: Sigur, 1.500 de lei face!

Escroc: Da, e un preţ bun, am nevoie urgent de telefon!

Cristi Popovici, reporter Observator: Aşa poate începe o conversaţie între un utilizator de bună credinţă a unui platforme de vânzări cumpărări online şi un hoţ care vrea să-ţi fure banii de pe card. O discuţie aparent normală, care ajunge la momentul efectuarii plăţii. Aici trebuie să fiţi atenţi.

Escroc: V-am trimis pe Whatssapp un link de transfer bancar! Completaţi acolo şi intră banii instantaneu

Cristi Popovici, reporter Observator: În linkul respectiv, escrocii îţi cer să-ţi introduci datele cardului bancar şi nu contul bancar. Odată introduse informatiile de pe card, puteţi rămâne fără toţi banii din cont!

Norocul unei tinere care aproape a picat în plasă

Eszter, o mamă din Timiş, a fost abordată prin aceeaşi metodă, după ce pusese la vânzare pe Internet un cuptor electric.

Eszter Szesz, victimă: Au generat ei un site, mi l-au trimis şi acolo trebuia să bag datele cardului ca să pot să primesc eu banii! Am introdus, încă, foarte deşteaptă, datele cardului. Nu am putut să primesc banii, pentru că trebuia să fie minim 500 de lei în cont. Şi atunci mi s-a părut! Ok, dacă eu cumpăr ceva, nu mă întreabă nimeni de ce nu am 500 de lei în cont şi de ce nu pot să pun!

Tânăra a avut noroc: şi-a dat seama la timp de înşelătorie, însă datele i-au fost compromise şi a trebuit să-şi anuleze cardul. Rămâne însă vulnerabilă la alte posibile atacuri: informaţiile personale au ajuns la hackeri.

Doar 7% din păgubiţi îşi recuperează banii

Laura Voicu, Institutul de Prevenire a Criminalităţii: Se creează o bază de date, urmând ca după un anumit interval de timp, victimele să fie din nou atacate sau contactate, şi să ducă la bun sfârsit infracţiunea. Se pune o presiune foarte mare pe victime, astfel încât victimele să nu aibă timp să-şi gândească foarte bine paşii de prevenţie şi să nu conştientizeze că sunt în risc.

Numărul fraudelor online a explodat în pandemie, iar acum tehnicile infractorilor s-au rafinat. Odată furaţi, banii din conturi nu sunt aproape niciodată recuperaţi! Nici de bancă, nici de poliţie!

Mihari Rotariu, specialist DNSC: Doar 7% dintre cei care au suferit o astfel de problemă, care au pierdut banii, mai recuperează banii după astfel de atacuri! Este o cifră deloc încurajatoare şi de aceea este extrem de important să prevenim un astfel de atac.