Cum poţi distruge Delta Dunării când refaci malul mării: amendă de 60.000 de lei de la Garda de Mediu. Alarma s-a dat înainte de a ajunge echipa Observator: "Aşa primim ordin"
Un proiect menit să protejeze Delta Dunării ajunge să o distrugă. Drumul lung de 25 de kilometri care leagă Vadu de malul mării, un drum pe care accesul e strict interzis, a fost lărgit, pietruit şi s-a ales cu poduri noi. Construcţia ilegală, din nisip, pietriş şi stabilopozi făcuţi ţăndări traversează inima rezervaţiei. Firma care l-a făcut primise acceptul autorităţilor să-şi aducă utilajele de care avea nevoie să consolideze malul mării doar pe apă. Un pod din tuburi, de-a curmezişul unui canal, a fost o soluţie mai ieftină. Amenda pe care a primit-o firma pentru distrugerea arealului, amenda maximă pe care o poate primi cineva care îşi bate joc de o rezervaţie naturală, 60 de mii de lei, tot face ca firma să iasă în profit.
De Andreea Filip la 26.10.2021, 20:14- Cum poţi să distrugi Delta Dunării când refaci malul mării: amendă de 60.000 de lei de la Garda de Mediu. Alarma s-a dat înainte de a ajunge echipa Observator: "Aşa primim ordin, nu vă supăraţi!"
Aţi văzut vreodată un şantier pe care lucrează buldozere, excavadoare şi concasoare? Încrengătura aceea de drumuri de pământ şi piatră pe care se ridică nori de praf ori de câte ori trece o maşină? Exact aşa arată acum, privit de sus, grindul Chituc, o limbă de pământ care desparte lacul Sinoe de Marea Neagră.
O arie protejată, în care, potrivit legii, nu intri decât pe jos: "Te afli pe teritoriul rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Plajă sălbatică, neamenajată. Activităţi interzise: accesul, staţionarea sau parcarea mijloacelor de transport motorizate de orice tip".
Inspectorii de mediu au amendat firma
În realitate, ca să organizeze şantierul pentru a consolida malul mării, constructorul şi-a croit drumuri prin rezervaţie. Cu poduri cu tot. Arbuşti smulşi din rădăcini şi tăvăliţi, aruncaţi. Asta-i Delta noastră. Distrusă.
Reporter: Au făcut drum ca lumea.
Localnic: Da, da, da.
Reporter: Dar cu ce au făcut, că e... cu şenilata?
Localnic: Au maşinării, sparg din ăştia, n-am văzut aşa ceva. Stabilopozii ăia mari.
Şi asta deşi autorităţile au impus clar constructorului să aducă utilajele grele pe apă, nu pe uscat. Dar firma a făcut ce a vrut. Dimensiunea utilajelor grele care au ajuns pe plaja sălbatică se poate observa din lăţimea şenilei, care are mai bine de un metru. Şi aceleaşi urme sunt şi pe plajă.
Localnic: De la Vadu, de la cârciuma lu' ăla până aici sunt 25 de kilometri.
Reporter: 25 de kilometri?
Localnic: Da, cronometrat. Era un pod aicea, pod mare, aşa şi a făcut alt pod aici, cu ţevi, aşa. Asta-i lucrare, întreprindere serioasă. Lucrează foarte bine.
Reporter: Cum au reușit să facă, bănuiesc că nu a fost o chestiune de câteva minute, ore, zile? Pentru că e un drum de 25 de kilometri.
Aneta Groza, guvernator ARBDD: Da! Nu este un drum de câteva minute, nici de câteva ore. S-a reușit pentru că suprafața rezervației este foarte mare, numărul de inspectori este destul de mic.
Inspectorii de mediu au amendat firma şi i-au impus, ca la finalul lucrărilor, să readucă arealul la stadiul iniţial.
Andrei Corlan, secretar de stat, ministerul Mediului: Garda de Mediu a sancţionat acest constructor cu suma maximă de 60 de mii de lei şi totodată a dispus măsura de interzicere a transportului de utilaje în interiorul ariei strict protejate din Delta Dunării
Reporter: Şi totuşi de ce au făcut lucrul acesta, din moment ce aveau, din partea dumneavoastră, clar, o interdicţie în acest sens?
Aneta Groza, guvernator ARBDD: De ce foarte mulţi încalcă legea. Ce pot să vă spun, eu ştiu de ce nu se respectă în ţara asta actele de reglementare şi prevederile legale? Cum e posibil şi braconajul, cum sunt posibile şi alte activităţi ilegale. Probabil bazându-se că nimeni nu mai face control.
Localnic: Se lucrează.
Reporter: La şantier aici?
Localnic: Aoleu, da' ce lucrează! Ce oameni şi ce utilaje au ăştia, n-am văzut în viaţa mea aşa ceva.
Păsările rare, ocrotite prin lege, afectate de zgomotul utilajelor
La câţiva kilometri de şantier, tot în rezervaţie, un grup de cercetători încearcă să salveze păsări rare, ocrotite prin lege. Zgomotul concasatoarelor care sparg stabilopozii se aude de la distanţă.
Daroczi J. Szilard, cercetător: Grindul Chituc este un loc strategic pentru migraţia păsărilor. Multe dintre ele vin peste mare şi cum văd uscatul imediat se opresc aici. Deranjul repetat îndeamnă să părăsească cuibul.
Pe şantier, s-a dat alarma înainte de a ajunge echipa Observator.
Reporter: Bună ziua!
Muncitor: Ştiţi ce vă rugăm? N-aveţi voie să filmaţi pe-aici, să fotografiaţi
Reporter: Nu avem voie, nu? Am înţeles.
Muncitor: Aşa primim şi noi ordin, nu vă supăraţi!
Reporter: Aţi primit ordin. Ordin să ce?
Muncitor: Să nu primim persoane să filmeze.
Reporter: În momentul în care noi am venit aici şi am spus că vrem să vorbim cu ei, s-au urcat în maşină şi au plecat.
Înapoi în civilizaţie, nu reuşim să obţinem punctul de vedere al celor care au făcut o economie cu preţul distrugerii rezervaţiei. Firma din Constanţa este subcontractor pentru un mare concern străin. Solicitările trimise la firma-mamă au rămas şi ele, până la ora difuzării acestui reportaj, fără răspuns.
Aneta Groza, guvernator ARBDD: Nu ne-am gândit că se va intra prin rezervația științifică cu utilajele atâta timp cât în actul de reglementare scria clar că e interzis