Curtea de Apel din Malta respinge cererea României de extrădare a prinţului Paul. Alina Gorghiu: "O decizie revoltătoare"
Cererea formulată de România şi adresată Maltei de extrădare a prinţului Paul a fost respinsă luni de Curtea de Apel din această ţară, după ce aceasta a constatat un "risc real şi personal" de încălcare a drepturilor fundamentale ale acestuia, relatează The Times of Malta.
De Redactia Observator la 12.08.2024, 17:38
Prinţul Paul a fost arestat în aprilie în Malta pe baza unui mandat european de arestare şi a fost ţinut în arest timp de două luni până când i s-a acordat eliberarea pe cauţiune.
Prinţul Paul, în vârstă de 77 de ani, a fugit din România în 2020 şi s-a stabilit la Paris, după ce a fost găsit vinovat de restituirea ilegală a unor bunuri imobiliare de lângă Bucureşti, asupra cărora autorităţile au afirmat că şi-a revendicat în mod fals dreptul de proprietate. El a fost condamnat în România la trei ani şi patru luni de închisoare, dar avocaţii săi au susţinut că acuzaţiile penale împotriva sa au fost motivate politic şi că clientul lor este persecutat politic.
În timp ce locuia la Paris, prinţul Paul a contestat cu succes în faţa instanţelor franceze o cerere similară de extrădare din partea autorităţilor române, relatează news.ro. (Numai că, la sfârşitul lunii trecute, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit clar că justiţia din Franţa nu a procedat corect în dosarul privind mandatul european de arestare pe numele fugarului Paul-Philippe al României - n.r.).
Extrădarea prinţului Paul dă bătăi de cap justiţiei din Malta
Solicitarea autorităţilor române ca Malta să îl extrădeze pe prinţ a fost iniţial respinsă de magistratul Leonard Caruana pe motiv că acesta ar suferi o încălcare a drepturilor fundamentale dacă ar fi trimis înapoi în România. Pe lângă evidenţierea condiţiilor "terifiante" din închisorile româneşti, avocaţii săi au susţinut, de asemenea, că prinţul a fost victima unei persecuţii politice. Această decizie a fost anulată apoi în apel, iar cauza a fost trimisă din nou în faţa magistraţilor pentru ca procedurile să înceapă din nou.
Cea de-a doua instanţă, prezidată de magistratul Donatella Frendo Dimech, a confirmat cererea de extrădare şi nu a analizat aspectele legate de drepturile omului, afirmând că o astfel de posibilitate este exclusă de cadrul juridic al Consiliului European.
Avocaţii prinţului Paul au iniţiat atunci proceduri separate în faţa instanţelor constituţionale din Malta, care au condus la o pronunţare istorică. Cei trei judecători care prezidează Curtea Constituţională au declarat că, în cadrul procedurilor privind mandatul european de arestare, instanţele cu competenţă penală au "datoria de a decide dacă, pe baza probelor, există un risc real ca predarea persoanei căutate să conducă la tratamente inumane şi degradante". Judecătorii constituţionali au subliniat că orice argument contrar "este greşit". A afirma că instanţele penale nu au competenţa de a se aventura în chestiuni legate de drepturile omului în cadrul procedurilor privind mandatul european de arestare ar duce la "o lipsă de punere în aplicare a legislaţiei europene, inclusiv a Cartei drepturilor omului a UE, ceea ce ar putea avea consecinţe asupra procedurilor", au spus judecătorii constituţionali.
La pronunţarea hotărârii finale de luni, Curtea de Apel penală, prezidată de judecătoarea Edwina Grima, a făcut referire la această declaraţie constituţională.
Cum este motivată decizia de luni
Într-o hotărâre de 73 de pagini, judecătoarea Grima a menţionat vârsta, problemele de sănătate şi statutul special al persoanei solicitate, care este un membru al familiei regale române, recunoscut ca moştenitor legitim al tronului în 2012, după ani de dispute. Acest statut, care este "încă supus controversei", pare să fie "în centrul condamnării pronunţate" împotriva lui Paul al României de către Înalta Curte a României, potrivit judecătoarei.
În lumina preocupărilor europene şi internaţionale cu privire la condiţiile din închisorile din România, "cu un accent special asupra închisorii Bucureşti-Rahova, care a făcut obiectul mai multor cazuri de încălcare a drepturilor omului" şi care urma să îl găzduiască pe Paul al României, instanţa a conchis că "riscul real şi personal" de încălcare a drepturilor omului nu poate fi exclus. Prin urmare, instanţa a admis recursul acestuia, a revocat decizia magistraţilor şi a dispus eliberarea lui Paul al României, declarând că, în cazul în care mandatul european de arestare ar fi executat, ar exista un risc real ca acesta să fie supus unui tratament inuman şi degradant.
Avocaţii Jason Azzopardi, Kris Busietta şi Alessandro Farrugia l-au asistat pe prinţul Paul al României, precizează The TImes of Malta.
Reacţia ministrului Justiţiei Alina Gorghiu
Ministrul Justiţiei Alina Gorghiu afirmă după ce justiţia din Malta a respins cererea de extrădare a Prinţului Paul, că este o decizie revoltătoare, de neacceptat, anunţând că va propune prim-ministrului Marcel Ciolacu ca Guvernul să reacţioneze la nivel diplomatic la o asemenea încălcare flagrantă a deciziei CJUE, din care rezultă că justiţia din Franţa nu a procedat corect în dosarul privind mandatul european de arestare pe numele fugarului Paul-Philippe al României.
”O decizie revoltătoare precum cea comunicată astăzi este de neacceptat dacă ne gândim la Decizia – cadru JAI în materie de predare şi la interpretările recente ale CJUE în urma cererii de decizie preliminară depusă în luna aprilie de Curtea de Apel Braşov. Decizia instanţei malteze reprezintă o încălcare flagrantă a unei decizii CJUE date expres în cazul fugarului Paul-Philippe al României. Voi propune Premierului României ca Guvernul să reacţioneze la nivel diplomatic la o asemenea încălcare flagrantă a deciziei CJUE”, declară Alina Gorghiu.
Ea subliniază că, şi în acest caz, statul român, prin ANP, a depus toate garanţiile solicitate privitoare la condiţiile din penitenciare. Gorghiu aminteşte că ”CJUE a stabilit că autoritatea de executare a MEA nu poate aplica un standard de protecţie a drepturilor fundamentale mai ridicat decât cel care rezultă din dreptul Uniunii şi din Cartă” şi că România, prin ANP, a oferit în peste 850 de cazuri numai în ultimul an, garanţii că închisorile din România sunt la standardele impuse de dreptul Uniunii.
”Indiferent de numele fugarilor, de strategiile avocaţilor, de informaţiile incorecte despre România prezentate instanţelor străine, statul român face toate eforturile posibile pentru aducerea tuturor în ţară, indiferent de notorietatea cazurilor”, dă asigurări Gorghiu. Anul trecut peste 800 de fugari au fost aduşi în România iar anul acesta numărul este de peste 400.
”În cazul lui Paul-Philippe al României instanţa de fond din Malta decisese în favoarea statului roman dar instanţa de apel a respins predarea fugarului către România. Există o procedură în faţa instanţei constituţionale din Malta pe care o vom urmări în continuare. Reamintesc, Curtea de Apel Braşov a emis Mandatul European de Arestare la 17 decembrie 2020 pentru acest fugar în vederea executării pedepsei definitive de 3 ani şi 4 luni de închisoare pentru cumpărare de influenţă şi complicitate la abuz în serviciu. Instanţa malteză a apreciat că în cazul executării Mandatului European de Arestare împotriva lui Paul-Philippe al României există riscul real ca el să fie supus unei încălcări a art. 4 din Carta drepturilor fundamentale ale UE şi art. 3 din Convenţia europeană a drepturilor omului cu alte cuvinte se invocă condiţiile de detenţie din România. Pe această bază, instanţa malteză a refuzat executarea Mandatului European de Arestare”, notează Gorghiu.
Ea dă asigurări că statul român va utiliza în continuare toate mijloacele juridice disponibile pentru a continua demersurile în vederea predării tuturor fugarilor.
