Directorul MNIR, despre furtul tezaurului dacic: Trebuia să existe, aşa cum prevede contractul, pază 24 din 24 de ore, 7 zile pe săptămână

Mai multe detalii ies la iveală despre jaful de la Muzeul din Assen. Directorul MNIR, Ernest Oberländer-Târnoveanu, subliniază că utilizarea explozibililor reprezintă o noutate în astfel de cazuri și ridică semne de întrebare privind breșele de securitate, în ciuda cerințelor contractuale de pază.

• Povestea Coifului de la Coţofeneşti, vechi de 2.500 de ani: descoperit de doi copii şi folosit cu anii ca adăpătoare pentru păsări

"Muzeul din Assen ne-a contactat în 2019 pentru realizarea unei expoziţii, după ce au văzut expoziţia noastră Dacia Felix din Belgia. După pandemie, discuţiile au fost reluate şi am avut elemente clare, care arătau că muzeul din Assen nu este numai un muzeu foarte vechi, cu o colecţie foarte importantă, dar în acelaşi timp este un muzeu modern, are o sală de expoziţie cu toate dotările. (...)

Îmi este greu să apreciez ce nu a funcţionat. În mod obişnuit trebuia să existe, aşa cum prevede contractul, pază 24 din 24 de ore, 7 zile pe săptămână. Urmează ca ancheta să verifice toate aceste detalii, în ce măsură au fost breşe de securitate, în ce măsură lumea a fost luată prin surprindere pentru că evident, utilizarea explozibililor, în asemenea operaţiuni este o noutate. Mai ales în cazul muzeelor mari", a declarat directorul MNIR, Ernest Oberländer-Târnoveanu.

Filmul jafului tezaurului dacic

În urma unei explozii produse sâmbătă dimineaţă, în incinta Muzeului Drents, din Assen (Ţările de Jos), care găzduieşte o expoziţie cu vechi obiecte dacice, un număr de exponate din expoziţie au fost furate de persoane încă neidentificate. MAE a precizat că au fost alertate ambasadele României în toate ţările vecine pentru a cere sprijin autorităţilor competente.

Poliţia olandeză a activat mecanismul de cooperare transfrontalieră şi a informat Interpol. Poliţiştii suspectează că furtul de la Muzeul Drents a fost o operaţiune planificată cu atenţie, iar anchetatorii caută acum filmările făcute de camerele de supraveghere şi adună relatări ale martorilor.

Duminică dimineaţă, Poliţia din Assen a făcut publice primele imagini de pe camerele de supraveghere ale spargerii de la Muzeul Drents, fiind vorba despre imagini de supraveghere alb-negru care arată trei persoane forţând o uşă exterioară, după care se poate vedea o explozie.

Jurnaliştii olandezi notează, citând un istoric, că în general astfel de obiecte sunt furate pentru a fi topite şi dau exemple similare, în care obiecte vechi, de mare valoare, nu au fost niciodată găsite. Printre obiectele furate se numără trei brăţări de aur şi piesa centrală a expoziţiei, Coiful de aur de la Coţofeneşti, care fusese prezentat în toate materialele promoţionale.

Piesele aflate în Olanda, asigurate

Poliţia Română a deschis, din oficiu, în acest caz, un dosar penal pentru furt calificat şi nerespectarea regimului armelor, muniţiilor şi materiilor explozive, dosar care va fi preluat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Muzeul Naţional de Istorie a României a informat că toate piesele aflate în Muzeul Drents, din Assen, au fost asigurate înainte de a fi trimise în Regatul Ţărilor de Jos, conform legislaţiei româneşti şi practicilor internaţionale referitoare la organizarea expoziţiilor. Potrivit informării, atât spaţiul, cât şi vitrinele în care erau prezentate bunurile de patrimoniu erau securizate şi aveau instalate sisteme de supraveghere, precum şi sisteme de alarmă conectate cu poliţia locala, care a putut astfel să intervină imediat.