41 de ani la cutremurul din 4 martie 1977, iar pericolul rămâne major în București și alte orașe

Pământul s-a cutremurat în Vrancea, acolo de unde, în martie 1977, pornea unda de şoc care avea să ucidă peste 1.500 de oameni.

• Prima reacție a lui Trump după războiul comercial care a lovit economia globală: "Cred că merge foarte bine. Țara va exploda"

Pământul s-a cutremurat în Vrancea, acolo de unde, în martie 1977, pornea unda de şoc care avea să ucidă peste 1.500 de oameni. La 41 de ani de la Marele Cutremur, România pare să nu fi învăţat nimic. În centrul Capitalei, sute de clădiri cu bulină stau să cadă, fără ca nimeni să se ocupe de reabilitarea lor.

Georgeta Rădulescu avea 36 de ani şi doi copii mici, când România a fost îngenuncheată de marele cutremur. Locuia într-un bloc de pe Bulevardul Iuliu Maniu, din Capitală, la etajul 6. Scara alăturată s-a prăbuşit cu totul.

Şi domnului Ion Mirancea, imaginea de atunci i-a rămas întipărită în minte.

Ion Mirancea, supravieţuitor cutremur din 1977:

Scara a căzut, o tipă a venit cum s-a dus vartalul tot din bloc aşa cu cadă cu tot, şi a avut zile, momentele alea au fost groaznice.

În 41 de ani, cat a trecut de la cutremurul din 77, n-am invatat mai deloc sa ne protejam in cazul unui nou seism devastator. Autoritatile inca lucreaza la sistemul de alertare a populatiei prin SMS iar la capitolul cladiri consolidate suntem repetenti. Doar in capitala sunt 700 de imobile cu risc seismic ridicat

Iar 343 dintre ele sunt încadrate în clasa I de risc seismic - adică pot cădea în cazul unui cutremur mai mare de 7 grade. Cel puţin jumătate reprezintă pericol public şi se află în zone centrale: Centrul Vechi, Universitate, Piaţa Romană, Piaţa Victoriei.

Promisiunile pentru 2018 sunt mari: Primăria Capitalei a alocat 10 milioane de euro pentru reabilitarea şi consolidarea clădirilor cu risc seismic. Iar Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă a lansat un ghid pentru a ne învăţa cum să reacţionăm în caz de dezastre. Mai avem însă de aşteptat aplicaţia care ne-ar putea oferi timp preţios să ne adăpostim. 

Dr. Ing. Constantin Ionescu, director general INFP:

Timpul de alarmare este de 25 de secunde înainte de a ajunge unda periculoasă în Bucureşti, pot fi încetinite trenurile, lifturile pot fi duse la parterurile blocurilor.

Un astfel de sistem ar putea face diferenţa între viaţă şi moarte,  în condiţiile în care, în multe cazuri, proprietarii din clădirile cu bulină roşie refuză chiar şi reabilitarea pe banii primăriei.