"E ruşinos ceea ce se întâmplă în România". Agricultură cu acatiste: fermierii se roagă să plouă după ce sistemel de irigaţii au fost distruse

În timp ce la alţii agricultura se face cu sisteme performante de irigaţii, singura variantă a fermierilor români e să ceară apă de la...Dumnezeu. De tot ce-a fost infrastructură de irigaţii s-a ales praful. Cei care au reuşit să-şi ude culturile au făcut asta cu investiţii serioase, pentru că statul a eşuat şi aici.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Ionuţ Olteanu cultivă 15.000 de hectare de cereale. A început să lucreze pământul acum 30 de ani şi, de atunci, se roagă în fiecare an pentru o recoltă bogată. Poate nu ar fi nevoie să apeleze la divinitate dacă, pe culturile lui, ar exista sisteme de irigații. Înainte de revoluție, în România erau irigate în jur de trei milioane de hectare, adică o treime din suprafața cultivată. Acum, din 9 milioane de hectare arabile, sunt udate sistematic până în 300.000 de hectare. "Este ruşinos ceea ce se întâmplă în România, pentru că România are un potenţial hidrologic foarte mare. România este brâzdată de râuri. E grădina Maicii Domnului. Ar fi putut să fie verde în totalitate", a declarat Ionuţ Olteanu, fermier.

Peste 20 de miniștri s-au ocupat de agricultură după Revoluţie

Ar fi putut, dacă statul făcea investiții. Dar n-a făcut. Peste 20 de miniștri s-au ocupat de agricultură după Revoluţie. Însă primele programe de irigaţii au început acum 5 ani. "De ce până în 2017 nu s-a făcut nimic? Suprafaţa irigată a tot scăzut în ultima perioadă. Mă întrebaţi de ce nu m-am născut mai devreme. Cam aşa e întrebarea. Nu ştiu de ce nu s-a întâmplat ceva mai înainte de anul 2017", a declarat Cornel Popa, director ANIF. Ce s-a întâmplat după 2017? Statul a investit peste un miliard de lei şi a finalizat 19 sisteme de irigații. Unul dintre ele la Sascut, în județul Bacău.

Pe lângă investiția statului, Nicuşor Șerban a mai venit cu 6 milioane de euro. Doar așa a reușit să irige jumătate din cele 5 mii de hectare pe care cultivă cereale și legume. "Am găsit un sistem care nu era funcţional. Ne-am dorit să facem investiţia asta. am cumpărat pompe, am cumpărat generatoare, am reabilitat conducte, am reabilitat canale de desecare, ne-am cumpărat echipamente şi am dat drumul la irigaţii înainte să termine statul investiţia", a declarat Nicuşor Şerban, fermier. "Alături de zona neirigată nu se va mai obţine nimic. Am fost în zona Galaţi, Tecuci, Bârlad, Vaslui. E un dezastru", a declarat Lucian Buzdugan, agronom.

În Vaslui, seceta a distrus tot ce s-a cultivat. În acest an, în zona asta a plouat o singură dată. Pământul este extrem de uscat. Şi au început să se formeze aceste găuri. Să vedem şi cât măsoară. Iată...20 de centimetri. "Estimăm două milioane de euro pierdere în acest an", a declarat Dan Hurduc, fermier. Dan Hurduc are peste 2.000 de hectare de culturi de grâu și floarea-soarelui. Toată recolta este compromisă. "Boabele sunt reduse. Nici nu se pot numi boabe. Avem boabe la 20% dintr-un bob iniţial. Nu poate fi vorba de panificaţie, nu poate fi vorba de calitate, practic costul de a recolta aceste boabe nu face cât producţia", a declarat Dan Hurduc, fermier.

Aşa se întâmplă când laşi udatul culturilor în voia Domnului. "Din 290.000 de hectare ale judeţului Vaslui, anul trecut s-au irigat o mie de hectare. Şi anul acesta 5.000 de hectare. Nu putem să spunem că vorbim de irigaţii în jud Vaslui", a declarat Dan Hurduc, fermier. O situaţie valabilă în aproape toată România. Ce ar însemna un sistem naţional de irigaţii? "Minim dublarea actualei producţii. Dar calculele arată că producţia ar putea creşte de 3 ori în condiţii de irigat. Este un program de salvare naţională. Eu îl pun şi înaintea autostrăzilor. Hrana populaţiei", a declarat Lucian Buzdugan, agronom. Până când statul va da bani pentru irigaţii, ne rugăm să plouă, ca să avem ce mânca.