Elan Schwartzenberg a scăpat de mandatul de arestare din România și de urmărirea internațională

Magistraţii Tribunalului Bucureşti au admis, astăzi, solicitarea lui Elan Schwartzenberg şi ridică arestul preventiv dispus pe numele acestuia, fiind retrase şi cererea de dare în urmărire internaţională şi mandatul de arestare, după ce decizia devine definitivă.

• Când scăpăm de vortexul polar şi ninsori. Jumătate din ţară, paralizată de zăpezi

Magistraţii Tribunalului Bucureşti au admis, astăzi, solicitarea lui Elan Schwartzenberg şi ridică arestul preventiv dispus pe numele acestuia, fiind retrase şi cererea de dare în urmărire internaţională şi mandatul de arestare, după ce decizia devine definitivă.

Totuși, soluţia poate fi contestată.

"Admite cererea de revocare şi revoca măsura arestării preventive dispuse faţa de inculpatul Emilian Schwartzenberg. Dispune retragerea cererii de dare în urmărire internaţională şi a mandatului european de arestare emise pe numele inculpatului la momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri. Cu drept de contestaţie in termen de 48 de ore de la comunicare", se arată în decizia de astăzi a magistraţilor Tribunalului Bucureşti.

Omul de afaceri Elan Schwartzenberg a fost dat în urmărire naţională de Poliţia Română, în anul 2016, poza acestuia apărând pe site-ul Poliţiei la persoane urmărite, fiind parte din procedură, după ce Tribunalul Bucureşti a emis un mandat de arestare în lipsă pe numele lui.

Procurorii anticorupţie au cerut arestarea lui Elan Schwartzenberg pe 30 mai 2016, fiind acuzat de complicitate la dare de mită, notează Mediafax.

"În cursul anului 2011, inculpatul Schwartzenberg Emilian l-a ajutat pe Morgenstern Avraham, administrator unic al unei firme, să îi dea lui Mazăre Radu Ştefan, primarul municipiului Constanţa de la acea vreme, suma totală de 175.000 de euro pentru ca acesta din urmă să facă demersuri atât în cadrul atribuţiilor de serviciu cât şi în afara (contrare) lor, astfel încât să faciliteze câştigarea, de către firma respectivă, în condiţii avantajoase, a unei licitaţii având ca obiect contractul de construire a Campusului social Henri Coandă în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro)", au precizat la acea vreme procurorii DNA într-un comunicat.