"Fabrica" de copii din Grecia. Tinerele erau păcălite să-şi vândă ovulele, fiecare bebeluş "costa" până la 120.000 de euro. Două românce, arestate

Rețea de trafic de bebeluși în Grecia, cu ramificații până la noi în ţară. Nouă persoane au fost arestate până acum. Printre ele, şi două românce. O gravidă şi o femeie care se ocupa cu recrutarea victimelor. Anchetatorii eleni vorbesc de o adevărată fabrică de copii. Sute de tinere au fost păcălite să-şi vândă ovulele ori să-şi închirieze pântecul pentru copiii unor străini. Pentru fiecare bebeluş născut, clienţii plăteau până la 120.000 de euro. 

• SNSPA a decis nominalizarea lui Donald Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace: "Este un politician atipic"

Anchetatorii greci vorbesc de comerţ cu copii şi trafic de bebeluşi. Cuplurile plăteau pentru a-şi împlini visul de a avea un copil între 70 de mii și 120 de mii de euro. 

Cosmina Balint, reporter Observator: Doar în ultimele opt luni reţeaua ar fi racolat sute de femei. Anchetatorii greci au găsit până acum 98 de mame care au născut bebeluşii unor străini. Alte 71 de femei au fost păcălite să-şi doneze ovulele. 

Capul reţelei era un ginecolog grec, în vârstă de 73 de ani

Capul reţelei era un ginecolog grec, în vârstă de 73 de ani, patronul clinicii de fertilitate. Mâna dreaptă a liderului, doctor şi el, superviza procedurile medicale şi introducea în Registrul Donatorilor documentele false pentru cei care nu îndeplineau criteriile. Un embriolog şi un biolog se ocupau de transferul ovulelor. Următorii în schemă erau cei trei intermediari - la Salonic, Atena şi România. Sarcina lor era clară. Să găsească femei vulnerabile, pe care să le convingă să-şi vândă ovulele ori copiii abia născuţi.

Cel mai adesea, tinerele proveneau din ţări balcanice și est-europene - România, Moldova, Ucraina sau Albania. Anchetatorii eleni vorbesc de o adevărată industrie a naşterii.

Cât de crudă dar şi cât de bănoasă poate fi afacerea cu mamele surogat

Cosmina Balint, reporter Observator: Investigațiile autorităților din Grecia arată cât de crudă dar şi cât de bănoasă poate fi afacerea cu mamele surogat. În doi ani şi jumătate, cel puţin 400 de femei ar fi fost convinse să-şi închirieze pântecul unor strâini. 

Donatoarele ajungeau în Grecia cu promisiunea că vor primi între trei şi cinci mii de euro pentru servicii, plus o rentă lunară de 600 de euro. În realitate, femeile n-ar fi primit mai nimic. Imediat după ce rămâneau însărcinate, erau ţinute în cămăruţe mici, fără niciun confort. Poliţiştii au găsit până acum 14 case pentru aceste mame surogat. 

Iorgos Papadakis, jurnalist: Membrii acestui grup infracţional încercau să găsească femei vulnerabile, care aveau nevoie de bani, pe care le duceau în apartamente închiriate, apoi le convingeau să devină mame surogat sau să doneze ovule pentru femei care nu puteau să aibă copii.  

Lista de clienți includea cupluri fără copii din întreaga lume. Mulţi din Grecia, Italia şi Turcia

Lista de clienți includea cupluri fără copii din întreaga lume. Mulţi din Grecia, Italia şi Turcia. Homosexuali, bărbați singuri sau cupluri care nu îndeplineau condiţiile legale pentru fertilizare în vitro şi care doreau să devină părinți cu orice preţ. Ca să păcălească autorităţile, încheiau contracte fictive de convieţuire cu mamele surogat. După ce femeile năşteau, bebeluşii le erau smulşi din braţe şi predaţi viitorilor părinţi. Se falsificau până şi certificatele de naştere. Acolo unde legea nu permitea, se făceau adopţii internaţionale. Cel puţin trei milioane de euro ar fi strâns reţeaua din traficul cu bebeluşi. 

Maternitatea surogat este interzisă în 18 din cele 27 de state membre ale UE. În România legea e neclară şi lasă portiţe celor care vor să apeleze la ea. Nu e prima anchetă de acest fel în ţara noastră. În 2009, şeful unei clinici private din Bucureşti şi fiul său au fost descoperiţi că deţineau o reţea internaţională de trafic de ovule. Clienţii erau familii înbstrărite  din Germania şi Israel, care plăteau  între 10.000 şi 15.000 de euro.