Festivalul Enescu 2021 a ajuns la final. Cu muzica în suflet, artiştii şi spectatorii se tem de viitorul incert al evenimentului: "Ar fi o tragedie"

Festivalul Internaţional George Enescu se apropie de final, după o lună de concerte. Cea mai lungă ediţie din istorie, dar şi cea mai dificilă din punct de vedere organizatoric. Şi totuşi, au fost concerte sold out, în limitele impuse de pandemie, iar bucuria revederii a fost uriaşă atât pentru public, cât şi pentru artişti.

• ANIMAŢIE. Filmul teribilului accident din Argeş, în care Andrei şi-a condus vărul spre moarte din teribilism şi lipsă de experienţă. Şi el a plătit cu viaţa

De 21 de zile, centrul Bucureștiului a prins o altă viață. E viața din timpul Festivalului George Enescu. "Este un festival unic. Nicăieri în lume nu ai şansa să vezi atâtea orchestre mari, solişti importanţi, dirijori şi artişti excepţionali", povesteşte Vasily Petrenko, dirijor. E cea mai lungă ediţie din istoria de 63 de ani a festivalului. Patru săptămâni de magie, în care peste 3.500 de artişti au urcat pe scene, în aplauzele unui public însetat de frumuseţe. În ciuda pandemiei, sălile s-au umplut în limitele impuse de reguli. "Nu ştiu câte festivaluri internaţionale şi-ar fi permis sau ar fi avut această nebunie, să aducă atât de mulţi artişti sau atât de multe orchestre, şi a avea un program atât de lung", spune Mihai Constantinescu, director al festivalului.

Ropote nesfârşite de aplauze la Festivalul George Enescu

Nimic nu a oprit dorinţa publicului şi a artiştilor de a se întâlni din nou. Bis-urile au fost mai numeroase ca niciodată. În aplauze nesfârșite, muzicienii au revenit și de patru ori pe scenă. "Am avut un dirijor care s-a aşezat la pian şi a interpretat împreună cu soliştii din concert", îşi aminteşte cu plăcere Oana Marinescu, director de comunicare al festivalului. "Eram deja în drum spre cabină, când am auzit că publicul din sală încă aplaudă frenetic. Aşa că m-am întors şi am fugit înapoi pe scenă, pentru că nu am vrut să par nepoliticos", povesteşte Robert Powell, actor.

Viitorul Festivalului George Enescu e în ceaţă

S-au purtat negocieri la nivel de guverne, pentru ca orchestrele britanice să poată sosi anul acesta la București, cu unii dintre cei mai mari dirijori ai lumii la pupitru. Și totuși, în anul în care Festivalul e considerat cel mai mare din lume, în durată și calitate, viitorul său e în ceață. Mai sunt doar câteva zile pentru Mihai Constantinescu la conducere, cel care a creionat destinul ultimelor 14 ediții, din 1990 încoace. "Am schimbat 31 de miniştri ai Culturii, deci mai mulţi decât anii în care am stat în activitate", mărturiseşte Mihai Constantinescu.

În 30 de ani și peste 1000 de spectacole, Mihai Constantinescu nu a urmărit niciun concert din sală. A stat mereu aproape de artiști, în spatele cortinei. De la câteva spectacole, festivalul a crescut la peste 80 la fiecare ediţie. Mihai Constantinescu, împreună cu ultimul director artistic, dirijorul Vladimir Jurowski, a reușit să convingă fiecare orchestră sau artist care sosește la București să interpreteze și o partitură de George Enescu. Astfel a ajuns muzica lui să răsune pe scenele lumii. "Cred că toată România îi datorează enorm de mult pentru curajul pe care l-a avut în primul rând să viseze la amploarea acestui festival, în ciuda faptului că sunt sigur că mai multe nu-uri au existat decat da-uri", este de părere Cristian Macelaru, dirijor.

Ministerul Culturii nu a anunțat încă cine va prelua organizarea Festivalului şi cum va arăta ediţia din 2023, deşi este nevoie chiar şi de patru ani pentru a pregăti un astfel de eveniment. "Ar fi o tragedie ca acest festival la care s-a lucrat atât de mult, de atâţia ani, să devină o versiune mai diminuată a frumuseţii pe care România o aduce lumii", adaugă Cristian Macelaru.