Legea pensiilor merge la vot final în Senat. Proiectul zdruncină coaliţia din temelii
Legea pensiilor intră mâine la vot final în Senat, după doar o zi de dezbateri. Proiectul este contestat de liberali din cauza impactului bugetar ridicat potrivit estimărilor făcute de ministerul Muncii deținut de PSD.
De Marius Gîrlaşiu la 13.11.2023, 14:50
Legea pensiilor a provocat o criză majoră în coaliţia de guvernare, iar tensiunile continuă chiar şi astăzi între cele două partide. Liderii PNL şi PSD se vor întâlni astăzi într-o şedinţă a coaliţiei de guvernare în care vor discuta despre sursa de finanţare, despre sursa banilor care ar trebui să acopere majorarea pensiilor cu 40% în medie de anul viitor, aşa cum a propus PSD, doar că liderii PNL susţin că nu există bani în acest moment pentru o astfel de majorare a pensilor de 40%.
Avertismentul liberaliilor
De altfel, Nicolae Ciucă spunea aseară că ar fi nevoie de 25 de miliarde de lei în plus anul viitor şi de alte 33 de miliarde de lei în 2025, pentru a acoperi o creştere de 40%, alţi lideri liberali susţin că în acest moment statul român nu are bani pentru o astfel de majorare şi că singura majorare ar fi indexarea cu rata inflaţiei de 13.8%.
Despre sursa de finanţare pentru legea pensiilor va discuta astăzi în coaliţia de guvernare, asta în contextul în care am văzut acel aviz negativ pe care l-a dat ministrul de Finanţe Marcel Boloş, care spunea că legea pensiilor nu este sustenabilă pentru statul român, că Guvernul nu are bani pentru mărirea de 40% propusă de PSD.
De altfel, Boloş în acel aviz cu observaţii dat pe legea pensiilor atrăgea atenţia că dacă legea în forma propusă de PSD va fi aplicată, atunci deficitul bugetar al României va sări de 6% din PIB în anul 2025 şi că ar fi nevoie de un nou pachet de măsuri fiscale, de noi taxe şi impozite, prin care Guvernul să adune la bugetul de stat 33 de miliarde de lei. Soluţia cu care a venit ministrul de Finanţe fiind aceea ca majorarea pensiilor cu 40% să fie etapizată, asta pentru că România nu are banii necesari şi nici nu îşi poate asuma un deficit mai mare de 6% din PIB pentru că asta ar veni la pachet cu pierderea fondurilor europene.
