Legi drastice în Georgia împotriva presei și a ONG-urilor. "Trebuie să ne revendicăm pe deplin țara"

Autorităţile georgiene sporesc măsurile împotriva presei şi a grupurilor societăţii civile, propunând o serie de noi restricţii aparent inspirate de îngheţarea ajutorului extern al preşedintelui american Donald Trump, relatează POLITICO.

• Scandal monstru, cu 25 de persoane, pe o stradă din Urziceni. Cinci oameni au ajuns la spital, doi au murit

"Scandalul USAID la nivel mondial a făcut evident faptul că trebuie să ne revendicăm pe deplin ţara", a declarat miercuri preşedintele partidului de guvernământ Visul Georgian, Mamuka Mdinaradze.

Tbilisi va introduce un nou proiect de lege pentru a "defini standardele de obiectivitate şi etică ale presei" şi pentru a interzice complet finanţarea străină pentru mass-media.

Anul trecut, partidul de guvernământ, favorabil Rusiei, a adoptat o lege care califica drept "agenţi străini" ONG-urile şi mass-media care primesc mai mult de 20% din finanţarea lor din străinătate. Săptămâna aceasta, prim-ministrul georgian Irakli Kobahidze a luat măsuri suplimentare împotriva donatorilor occidentali şi a "activităţii lor coordonate împotriva poporului şi statului georgian", afirmând că ONG-urile finanţate din străinătate au încercat să facă revoluţie.

Un alt proiect de lege va elimina obligaţiile statului de a implica societatea civilă în procesul decizional legislativ. "Nimeni nu ar trebui să poată menţine ţara într-o stare constantă de turbulenţe, cu probleme inexistente şi acuzaţii inventate", a declarat Mdinaradze, potrivit News.ro.

Joi, parlamentul georgian a adoptat, de asemenea, un set de noi legi care înăspresc regulile cu privire la adunări şi demonstraţii. Una dintre legi a majorat pedepsele pentru insultarea unui agent de poliţie în timpul serviciului, care se pedepseşte acum cu până la 60 de zile de închisoare. Sancţiunile pentru neascultarea unui ofiţer de poliţie au crescut, de asemenea.

Anterior, guvernul a modificat legile privind serviciul public, simplificând procedurile de concediere a funcţionarilor publici. Pe fondul protestelor antiguvernamentale în curs, mai mulţi funcţionari publici au raportat că au fost concediaţi din cauza participării lor la proteste.

Jurnaliștii, considerați trădători în Georgia

Jurnaliştii din Georgia au declarat pentru POLITICO că mişcarea guvernului este menită să reducă la tăcere vocile critice. "Acest lucru va fi folosit ca o pârghie pentru cenzurarea şi reducerea la tăcere a mass-media în mâinile puterii, care nu are instituţii independente, nici instanţe independente", a declarat Lika Zakaşvili, co-fondator al publicaţiei media locale Publika.

Georgia a fost cuprinsă de haos politic de la alegerile sale parlamentare din octombrie, care au fost marcate de violenţe şi nereguli. Observatorii electorali internaţionali şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la presiunile asupra cetăţenilor şi la acuzaţiile de cumpărare de voturi şi de falsificare a buletinelor de vot.

În noiembrie, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care solicita repetarea alegerilor, deoarece acestea nu au fost "nici libere, nici corecte". O lună mai târziu, SUA l-au sancţionat pe oligarhul georgian şi fondatorul partidului Visul Georgian, Bidzina Ivanişvili, pentru subminarea democraţiei georgiene în beneficiul Rusiei.

După ce autorităţile au îngheţat candidatura Georgiei la aderarea la UE în noiembrie, mii de persoane s-au adunat la Tbilisi pentru a demonstra. Guvernul a dispersat protestatarii prin forţă, arestând ulterior zeci de persoane la mitinguri recurente, printre care figuri ale opoziţiei şi jurnalişti.

"Autorităţile refuză să vorbească cu noi. Parlamentarii i-au numit pe jurnaliştii noştri trădători doar pentru că au pus o întrebare", a declarat Eter Turadze, redactor-şef al publicaţiei locale Batumelebi. Co-fondatoarea Batumelebi, jurnalista Mzia Amaghlobeli, a fost arestată la 11 ianuarie, în timpul unei demonstraţii, după ce a pălmuit un şef de poliţie care, spunea ea, o insultase. Acum, ea face obiectul unor acuzaţii penale şi ar putea fi condamnată la până la şapte ani de închisoare. Amaghlobeli se află în greva foamei de la arestarea sa şi a raportat abuzuri suplimentare în detenţie. Potrivit avocatului ei, şeful poliţiei a scuipat-o în faţă şi i s-a refuzat accesul la apă şi la o toaletă. "Greva foamei este un protest faţă de starea actuală a lucrurilor. Democraţia trebuie apărată", a declarat Turadze, adăugând că jurnaliştii din redacţia sa sunt împiedicaţi zilnic să îşi facă datoria profesională.

Comisarul pentru extindere Marta Kos a declarat că amendamentele propuse de partidul de guvernământ "vor submina şi mai mult drepturile cetăţenilor la libertatea de exprimare şi de întrunire" şi a cerut autorităţilor georgiene "să schimbe direcţia şi să revină pe calea Georgiei către UE, respectând voinţa cetăţenilor georgieni".

Salome Zourabichvili, al cincilea preşedinte al Georgiei şi o susţinătoare fermă a aderării ţării la Uniunea Europeană, a criticat parlamentul pentru "promovarea de noi legi şi amendamente menite să reducă la tăcere disidenţa şi să suprime vocea protestelor". Zourabichvili, cea care a susţinut reformele şi cursul european al ţării, precum şi protestele antiguvernamentale, şi-a încheiat mandatul în decembrie, iar în locul ei a venit un preşedinte naţionalist, care susţine guvernul, fostul fotbalist Mihail Kavelaşvili.