Măsurile luate de Guvern, după cutremurul din Gorj: Campania "Nu tremur la cutremur" va fi reluată pe TV

Raed Arafat a anunțat miercuri, în debutul şedinţei de Guvern, că începând de luni campania "Nu tremur la cutremur" va fi reluată pe 30 de posturi de televiziune. Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă a reamintit că în anii trecuți au fost derulate mai multe campanii de informare, însă "Nu tremur la cutremur" este cea mai cunoscută. 

• "Hristos a Înviat!" Bisericile din țară, neîncăpătoare în Noaptea de Înviere. Mii de credincioşi au primit Lumina Sfântă în suflete şi în case

Secretarul de stat a menţionat că în ultimii ani s-au desfăşurat mai multe campanii de informare a populaţiei, cea mai cunoscută fiind "Nu tremur la cutremur". Raed Arafat a declarat că această campanie va fi derulată pe "o perioadă mai lungă" şi va transmite informaţii despre modul în care populaţia trebuie să reacţioneze în cazul unui seism, relatează Agerpres.

"Au fost şi alte campanii locale, zonale, desfăşurate prin caravanele de pregătire a Departamentului şi Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. La asta s-a adăugat, pe partea de pregătire a populaţiei, partea de platformă 'Fii pregătit', unde urmează să venim cu propunerea pe care am discutat-o prin Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă, prin care accesul la această platformă să fie asigurat pe fiecare site public al unei instituţii centrale sau judeţene sau locale, astfel încât populaţia să vadă butonul şi să poată să acceseze platforma 'Fii pregătit', care are toate ghidurile pentru populaţie despre ce să facă înainte, în timpul şi după - în situaţii de risc, precum cutremur, inundaţii", a spus el.

Aplicația DSU, reactualizată

Secretarul de stat a mai precizat că a fost reactualizată aplicaţia DSU, relansată în urmă cu aproximativ 20 de zile. Oamenii au început să o descarce, având astfel la dispoziţie informaţii despre cum trebuie să se pregătească şi cum să acţioneze în cazul unui cutremur.

"Recomandarea noastră către populaţie este să le vadă (informaţiile, n.r.) şi să le consulte înainte de cutremur şi nu în timpul cutremurului, ca să ştie exact cum să se pregătească", a spus Arafat.

Arafat a adăugat că de-a lungul ultimilor ani s-au organizat mai multe exerciţii pentru pregătirea instituţiilor, dintre care cel mai important a fost cel din 2018, desfăşurat pe parcursul a cinci zile. În baza acestuia a fost modificată legislaţia, fiind simplificat modul de luare a deciziilor.

"Urmează să organizăm un exerciţiu în următoarea perioadă, care să testeze concepţia din nou, pe teren, şi să vedem dacă mai este ceva de actualizat", a spus el.

În ce priveşte dotarea, începând cu anul 2015 şi până la finalul lui 2023 urmează să fie accesată o sumă de aproape un miliard de euro, din fonduri europene, pentru dotări în sectorul aviatic, terestru şi maritim.

"Anul acesta se mai primesc dotări care au fost comandate în cursul anilor trecuţi, dar livrarea lor este în anul acesta. Ele includ şi aspecte de intervenţie, şi pe partea de căutare-salvare, şi pe partea medicală de urgenţă, şi pe partea de stingere a incendiilor, şi pe partea de inundaţii", a spus secretarul de stat.

Arafat a menţionat că au fost accesate fonduri prin programul rescEU pentru un spital de nivel doi, care va fi realizat pe parcursul următorilor doi ani.

"Pe noile fonduri europene am depus deja fişele pentru proiectele noastre. De data asta mergem pe concepte de lucru de creştere a capacităţii de intervenţie şi apropiere de populaţie. Există prevăzute partea de stocare şi partea de unităţi de intervenţie în zonele rurale. Aşteptăm să putem să intrăm în partea de realizare a investiţiilor. Plus centrele de pregătire specializate în diferite domenii, care urmează să fie înfiinţate prin proiectele fondurilor europene", a spus el.

22 de localităţi din 5 judeţe au fost afectate după cutremurul de 5,7 grade

Arafat a mai declarat că seismul de marţi, cu o magnitudine de 5,7 grade, a afectat 22 de localităţi din 5 judeţe (Gorj, Dolj, Hunedoara, Mehedinţi şi Vâlcea). Două persoane au suferit "leziuni minore". De asemenea, au existat cazuri de atacuri de panică.

"Clădirile care au suferit fisuri şi căderi de structuri constructive sunt evaluate de experţii în construcţii pentru a stabili dacă este vreuna dintre ele în pericol şi nu mai poate fi locuită. Până acum nu avem niciun bloc sau o clădire despre care să ni se spună că nu se poate locui mai departe. Efectele au fost minore, însă au fost extinse pe mai multe localităţi", a afirmat şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă