Motivul pentru care Marea Neagră a devenit roşie în unele zone. Cum se explică fenomenul

Apa Mării Negre are în unele zone, de câteva zile, culoarea brun-roşcată, situaţie provenită de la microalge care se dezvoltă abundent în anumite condiţii de mediu, nefiind vorba de o poluare chimică.

• China îi dă replica lui Trump. Anunţă tarife vamale de 34% la toate produsele americane începând cu 10 aprilie

Biologul Adrian Bîlbă spune, după ce a examinat microscopic probe de apă recoltate din Portul Tomis din Constanţa, că este vorba de "o microalgă brună, un Dinoflagelat din genul Lingulodinium, rezistentă la schimbările de mediu, în special de salinitate, capabilă în anumite condiţii de a secreta o biotoxină, periculoasă doar dacă se acumulează în corpul moluştelor filtratoare (midii în cazul nostru)".

"S-au alertat pescarii, curioşii, televiziunile, de prezenţa unui val de apă brun-roşcată la Marea Neagră, în Portul Tomis în special, acolo unde am recoltat o anumită cantitate, am centrifugat-o, în urma centrifugării a rezultat un sediment (...), a rezultat o structură de formaţiuni ce populează această apă, nişte alge brune care au fost identificate de biologii de la INCDM (...). Nu este o poluare cu vreun chimical sau vreun sediment de orice fel, ci sunt nişte alge brune. Unii se îngrijorează pentru că din specia lor există variante şi situaţii în care devin toxice, adică produc o biotoxină. Ele sunt potenţial dintr-o subspecie toxică care şi ea la rândul ei este potenţial toxigenă, iar substanţele, toxinele acumulate nu au ele în sine un risc pentru om în diluţia marină. Deci putem înota, putem atinge, ne putem juca cu apa mării fără probleme", a explicat biologul pe pagina sa de Facebook.

Este recomandat să nu se recolteze scoici din zonele unde sunt concentraţii mari de alge brune

Potrivit acestuia, este recomandat să nu se recolteze scoici din zonele unde sunt concentraţii mari de alge brune.

"Dacă scoicile care filtrează această algă, şi filtrează câţiva litri pe zi, ajung să încorporeze o cantitate mai mare de toxine, atunci aceste scoici pot deveni toxigene pentru noi. Pentru asta există un institut special la Bucureşti, de igienă şi sănătate publică veterinară, care urmăreşte acest risc, aceste potenţial situaţii de toxigene. Cum spuneam este o algă brună, dintr-o specie potenţial toxică, la rândul ei nu întotdeauna toxică ci în anumite condiţii, iar toxina trebuie să se acumuleze în corpul bivalvelor. Aşa că se menţine restricţia generală de a nu recolta scoici din port, acolo unde există o concentraţie mare a acestor alge. Şi, în general, în port sunt concentraţii de tot ce înseamnă poluanţi chimici sau biologici. În consecinţă, după părerea mea este o situaţie neriscantă, interesantă din punct de vedere biologic şi, bineînţeles, că mai departe specialiştii vor urmări şi vor putea identifica dacă este cazul luării vreunei măsuri", a precizat Adrian Bîlbă.