Omul de afaceri olandez stabilit în România explică de ce s-a hotârăt să ofere recompensă pentru găsirea tezaurului dacic

Omul de afaceri olandez stabilit în România explică de ce s-a hotârăt să ofere recompensă pentru găsirea tezaurului dacic.

• Un cuplu, printre cei trei suspecţi arestaţi în legătură cu furtul tezaurului dacic: "Păreau oameni normali". DETALII la Observator 19:00
• Proiect legislativ după decizia ICCJ: Oricine este prins cu droguri în sânge în timp ce conduce va fi considerat direct infractor

Scandalul din ţară a fost de mare interes şi pentru presa olandeză, care a alocat spaţii largi în emsiunile tv şi în ediţiile online, dar mai ales pentru reacţile premierului Marcel Ciolacu, cel care a cerut o despăgubire uriaşă de la olandezi pentru că nu ar fi păzit cum trebuie tezaurul românesc.

Anchetatorii români refuzaţi

Între timp, anchetatorii anunţă că numărul celor care sună la poliţie pentru a da ponturi despre jaf a crescut de la 50 de persoane ieri la 150 astăzi. Iar informaţiile date de oameni sunt acum verificate. Între partea olandeză şi cea română a apărut şi un mic conflict, pentru că românii voiau să trimită mai mulţi experţi criminalişti pentru a-i ajuta pe olandezi în anchetă, doar că ai noştri au fost refuzaţi şi li s-a transmis că vor fi solicitaţi doar dacă este nevoie. 

La muzeu au ajuns din România experţii care trebuie să aducă acasă piesele expuse jumătate de an aici, s-a început inventarierea lor, vor fi puse în cutii şi spre finalul săptămânii  colecţia Dacia, imperiul de aur şi argint, va fi urcată sub pază şi returnată în Bucureşti. 

Un român a început propria investigaţie

La patru zile de la jaful din muzeul olandez, coiful şi brăţările dacice rămân de negăsit. Deocamdată, anchetatorii au reuşit să identifice una dintre uneltele folosite la jaf.

În imaginile surprinse de camerele de supraveghere, se văd două baroase folosite de hoţii care forţează intrarea în muzeu. Indivizii ridică uneltele cu dificultate înainte să provoace explozia. Dimensiunea uneltelor este comparabilă cu cea a barosului pescuit de criminalişti din canalul aflat în apropierea muzeului. Ciocanul uriaş a fost găsită după doar 30 de minute de căutări, semn că poliţiştii au mers la pont.

"Se spune de un vecin. Poate să fi văzut aruncarea acelui ciocan şi dacă el a spus sau un altul, mă rog, cine o fi spus, acolo este, de aceea poliţia s-a dus direct acolo", a declarat Ovidiu Dan, detectiv particular.

Ovidiu Dan este un scriitor român şi detectiv particular stabilit în Olanda. Din ziua în care a auzit de jaful de la muzeu a început propria investigaţie. Este convins că a existat şi un al patrulea hoţ.

"Persoana respectivă care a furat era în interior. S-a dus acolo ca vizitator, s-a ascuns prin nişte camere. Dinainte stabilit cu tipii care au explodat zidul. Le-a spus: la ora de, veniţi şi explodaţi zidul. Ăia vin şi atunci au luat chestiile alea şi au ieşit pe acolo, nu s-a intrat pe acolo", mai spune Ovidiu Dan, detectiv particular.

Între timp, poliţiştii olandezi fac un nou apel la populaţie pentru orice informaţie care ar putea duce la identificarea tâlharilor şi recuperarea comorii. La Bucureşti, premierul şi-a pierdut răbdarea.

"În funcţie de cooperarea cu autorităţile olandeze, nu exclud nici să apelăm la firme internaţionale specializate în recuperarea obiectelor de artă furate. Şi nici să anunţăm o recompensă pe măsura valorii uriaşe pe care aceste obiecte o au pentru poporul român", a declarat Marcel Ciolacu, premierul României.

Recompensă de 100.000 de euro

O recompensă de 100.000 de euro a fost promisă şi de un om de afaceri olandez, stabilit în România.

"România a fost bună pentru mine 30 de ani, sunt de 30 d ani în România. Uneori trebuie să dai ceva înapoi. Oricine aude acest lucru, că este o recompensă de 100.000 în cazul în care sunt furnizate informaţii care duc la recuperarea obiectelor, nu are nicio legătură cu criminalii, doar cu obiectele, poate revendica aceşti bani", a declarat Alex van Breemen, om de afaceri.

La muzeul Drents a ajuns şi o echipă de experţi români, muzeografi şi restauratori, pentru a evalua şi recupera celelalte exponate din colecţia dacică. Piesele vor fi ambalate şi transportate cu avionul la Bucureşti, până la finalul săptămânii.

Brăţările de aur furate făceau parte din lotul de 13 artefacte vândute pe piaţa neagră, în anii 90, şi recuperate de ministerul Culturii pe bani grei aproape două decenii mai târziu.

"Ţin minte că am semnat pentru o sumă de 70 şi ceva de mii de euro. E o sumă foarte mică ţinând cont de valoarea brăţării", a declarat Theodor Paleologu, profesor, Casa Paleologu.

Fostul ministru al culturii se teme că piesele furate acum ar putea ajunge într-o topitorie.

"Ar fi ceva îngrozitor. Nu e imposibil! Pentru că în general oamenii ticăloşi sunt şi foarte proşti", mai spune Theodor Paleologu, profesor, Casa Paleologu.

Ipoteza este luată în calcul şi de experţii în artă olandezi. Aceştia se tem că faima pieselor îi va împiedica pe eventualii doritori să rişte cumpararea lor pe piaţa neagră, caz în care hoţii vor valorifica aurul brut.