Operele lui Constantin Brâncuși ar putea ajunge în Patrimoniul UNESCO. O comisie de la Paris a mers la Târgu Jiu să vadă sculpturile

Anul viitor, am putea afla dacă operele celebre ale lui Constantin Brâncuși ajung în Patrimoniul UNESCO. O comisie de la Paris a mers la Târgu Jiu să vadă sculpturile celui mai cunoscut artist român și să stea de vorbă cu autoritățile. 

• EDIŢIE SPECIALĂ Observator. Primele EXIT POLL-uri ale Alegerilor Prezidenţiale, ora 21:00, LIVE la Antena 1
• COMPARAŢIE. Prezenţa la vot pe ore în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, 2019 şi 2024

Misiunea tehnică a ICOMOS (International Council on Monuments and Sites) de evaluare în teren pentru Ansamblul monumental „Brâncuşi” de la Târgu Jiu a avut loc în perioada 19-22 iulie, în cadrul procedurii de evaluare în vederea înscrierii în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Misiunea a urmărit modul în care Ansamblul îndeplineşte condiţiile de autenticitate şi integritate, managementul bunului cultural, implicarea comunităţii locale în protejarea şi punerea în valoare a Ansamblului şi atitudinea acesteia faţă de înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial.

În cele patru zile de lucru, au avut loc atât o analiză judicioasă a situaţiei în teren a Ansamblului şi a zonei sale de protecţie, precum şi întâlniri cu reprezentanţi ai autorităţilor publice şi instituţiilor centrale, judeţene şi locale, cu reprezentanţi ai unor organizaţii non-guvernamentale, cu profesionişti în domeniul conservării patrimoniului cultural care şi-au prezentat implicarea în protejarea şi punerea în valoare a operelor sculpturale şi poziţia faţă de demersurile de înscriere în Lista Patrimoniului Mondial şi au răspuns întrebărilor raportorului ICOMOS. Au fost discutate istoricul restaurărilor şi monitorizarea stării fizice de conservare, justificarea delimitării sitului şi a zonei sale de protecţie, aspecte ce ţin de întreţinerea şi monitorizarea ansamblului, interpretarea şi comunicarea semnificaţiei acestuia, contextul urban, viziunea şi proiectele autoriăţilor centrale şi locale, instrumentele legale de protecţie, implicarea actuală şi proiectele de viitor ale comunităţii locale.

La acest moment, procedura UNESCO stabileşte că nu pot fi făcute publice rezultatele analizei efectuate în cadrul misiunii tehnice de evalare în teren, acestea nefiind transmise statului care a făcut nominalizarea pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial. Potrivit procedurii UNESCO, descrise în Ghidul operaţional pentru implementarea Convenţiei Patrimoniului Mondial, informaţiile furnizate de România în cadrul dosarului de nominalizare fac obiectul analizei de către mai mulţi experţi care analizează justificarea valorii universale excepţionale. Analizele Comisiei pentru patrimoniul mondial a ICOMOS vor avea loc mai întâi în noiembrie 2023, în cadrul unor întâlniri la care va participa şi o delegaţie tehnică din partea României şi ulterior, în martie 2024, în urma cărora concluziile evaluării şi recomandarea ICOMOS vor fi transmise către UNESCO înainte de sesiunea Comitetului Patrimoniului Mondial din luna iulie 2024.

În urma analizei din luna noiembrie, România va fi informată cu privire la rezultatele preliminare ale analizei ICOMOS şi va fi invitată, dacă este necesar, să aducă unele clarificări sau informaţii suplimentare.

„Urmăresc parcursul acestui dosar de nominalizare de o importanţă aparte pentru România şi opera brâncuşiană, pe care l-am preluat la debutul mandatului, şi îmi doresc ca rezultatele analizei în teren a acestui ansamblu sculptural unic şi a zonei de protecţie, precum şi colaborarea intensă, aplicată şi onestă dintre autorităţi, instituţii centrale şi locale şi comunitate să conducă la un raport favorabil din partea ICOMOS. Înscrierea în patrimoniul UNESCO a Ansamblului „Calea Eroilor” este o necesară recunoaştere a moştenirii spirituale a lui Brâncuşi, a influenţei stilului său distinctiv care a marcat o ruptură de canoanele tradiţionale şi a adus un suflu nou în sculptură, contribuind la îmbogăţirea culturii umanităţii din perspective valorice multiple: artistică, culturală, istorică şi morală care transcend graniţele naţionale şi temporale, conectându-se cu oameni din întreaga lume şi transmiţând un mesaj universal despre curaj, sacrificiu şi recunoştinţă faţă de eroii căzuţi pe câmpurile de luptă”, a declarat ministrul Culturii, Raluca Turcan. 

„Calea Eroilor" este un ansamblu sculptural ridicat între anii 1937 – 1938, constituit treptat, mai întâi din Coloana fără Sfârşit închinată eroilor căzuţi în 1916 pe malul Jiului şi Poarta Sărutului, care a fost desăvârşit cu Masa Tăcerii înconjurată radial de 12 scaune rotunde, completate de alte 30 de scaune cu tăblia pătrată, toate aşezate direct pe pământ, ca soclu natural.

Opera sculpturală reprezintă un punct de cotitură în istoria artei moderne, în special a sculpturii monumentale moderne şi a artei publice.