Povestea Coifului de la Coţofeneşti. Descoperit acum aproape 100 de ani de nişte copii a fost folosit ca adăpătoare de găini până să ajungă la muzeu

Coiful dacic din Poiana Coţofeneşti, descoperit întâmplător în 1926, şi brăţările dacice recuperate după jafuri arheologice sunt dovezi remarcabile ale civilizaţiei dacice, dar riscul ca alte artefacte să fie pierdute sau distruse rămâne o ameninţare constantă.

• Povestea Coifului de la Coţofeneşti, vechi de 2.500 de ani: descoperit de doi copii şi folosit cu anii ca adăpătoare pentru păsări

Coiful dacic din Poiana Coţofenesti a fost descoperit în anul 1926 de niște copii care păşteau vitele şi care nu şi-au dat seama că obiectul este din aur. L-au dus acasă şi l-au folosit în gospodărie, ca adăpătoare de găini, potrivit directorului MNIR Ernest Oberländer-Târnoveanu, până când părinții au dus coiful la un negustor care a plătit la schimb o suma uriașă pentru acea vreme, 30.000 de lei.

Negustorul a dus coiful la Muzeul Național de Antichități, de unde în anul 1971 a ajuns la Muzeul Național de Istorie. Este realizat integral din aur pur masiv şi are o greutate de 770 de grame.

Brățările dacice fac parte din seria de tezaure jefuite de către bande organizate de răufăcători, specializați în jaf arheologic în zona Sarmisegetusa Regia. După mulţi ani de căutări, doar 14 au fost recuperate de autorităţile române.

Mai sunt de căutat cel puțin 12 brățări. Temerea care apare acum este legată de faptul că acestea ar putea fi topite și vândute pe piața neagră.